Propoziții subordonate circumstanțiale
- Propoziţia subordonată circumstanţială de loc
- Propoziția subordonată circumstanțială de timp
- Propoziția subordonată circumstanțială de mod
- Propoziția subordonată circumstanțială de cauză
- Propoziția subordonată circumstanțială de scop
- Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională
- Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă
- Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă
Propoziția subordonată circumstanțială de loc
Propoziția subordonată circumstanțială de loc este aceea care, în cadrul unei fraze, joacă rolul unui complement circumstanțial de loc. Astfel, această propoziție indică locul în care se petrece acțiunea exprimată de verbul aparținând regentei.
Exemplu: Mergi/ unde te simți în siguranță.
Circumstanțiala de loc răspunde, în cadrul frazei din care face parte, la următoarele întrebări:
- unde?
- de unde?
- până unde?
- încotro?
- pe unde?
Elementele regente pentru circumstanțiala de loc sunt următoarele:
Verb
Exemplu: Plec/ unde văd cu ochii.
Locuțiune verbală
Exemplu: Ai luat-o la sănătoasa/ cât ai putut de repede.
Interjecție
Exemplu: Hai/ unde am fost data trecută.
Adverb
Exemplu: Am plecat/ acolo unde ți-am spus.
Locuțiune adverbială
Exemplu: De jur împrejur, unde vedeai cu ochii/ bătea grindina.
Adjectiv
Exemplu: Cărțile aranjate unde le-am lăsat/ sunt în același loc.
Propoziția circumstanțială de loc se poate introduce prin:
Adverbe
Pleacă/ oriunde poți.
Pronume relativ precedat de prepoziție
Se oprea/ în care sat apuca.
Pronume nehotărât
În orice sat se oprea,/ nu putea rămâne multă vreme.
Reguli de punctuație
Propoziția subordonată circumstanțială de loc nu se izolează prin virgulă de regenta sa atunci când se află după aceasta.
Exemplu: M-am așezat/ unde e comod.
Circumstanțiala de loc se separă de regenta sa prin virgulă atunci când se află înaintea ei.
Exemplu: Unde nu plouă mult,/ nu cresc plantele.
Propoziția subordonată circumstanțială de timp
Propoziția subordonată circumstanțială de timp joacă rolul unui complement circumstanțial de timp în cadrul unei fraze. Ea indică momentul în care se petrece acțiunea indicată de verbul din regentă.
Exemplu: Noi plecăm/ când se luminează afară.
Circumstanțiala de loc răspunde, în cadrul frazei din care face parte, la următoarele întrebări:
- Când?
- De când?
- Până când?
- Cât timp?
Termenii regenți ai subordonatei circumstanțiale de timp sunt:
verb predicativ
Eu mă joc pe calculator/ după ce termin de învățat.
locuțiune verbală predicativă
Sora mea și-a dat seama/ că a întrecut măsura.
interjecție predicativă
Hai/ când ai timp!
adjectiv
Ea va deveni curioasă/ când îi vei povesti cele întâmplate.
adverb
Atunci, când ai greșit,/ nu ai recunoscut.
Propoziția subordonată circumstanțială de timp poate fi introdusă prin:
Conjuncție (precedată de până)
Până să ajung la destinație,/ ploaia se oprise.
Locuțiune conjuncțională
Îndată ce mă trezesc,/ te voi suna.
Adverbele relative când și ce, precedate de prepozițiile pe, până, cum
Continuă lucrul/ până când obosești.
Adverb
Odată ce a început cearta,/ nu a încheiat-o ușor.
Locuțiune adverbială
Zâmbește/ ori de câte ori își aduce aminte de ei.
Reguli de punctuație
De regulă, când se află înaintea regentei, propoziția circumstanțială de timp se desparte prin virgulă de aceasta.
Exemplu: Cum se plimba el pe stradă,/ întâlnește un prieten.
Când se află după regentă, propoziția circumstanțială de timp se separă de aceasta prin virgulă numai dacă înaintea acesteia se află o parte de vorbire cu valoare circumstanțială.
Exemplu: Mergea repede/ pe când ploaia începea.
Propoziția subordonată circumstanțială de mod
În cadrul unei fraze, propoziția subordonată circumstanțială de mod (sau propoziția modală) îndeplinește rolul unui complement circumstanțial de mod.
Exemplu: Au procedat/ cum au dorit.
Termenii regenți ai propoziției circumstanțiale de mod pot fi:
Verbe
Am mâncat/ cât a mâncat și ea.
Locuțiuni verbale
L-ai luat peste picior/ cum îl lua el înainte.
Adjective
Am citit o carte lungă/ cât o zi de post.
Adverbe
S-a mutat mai aproape/ decât a făcut-o el.
Clasificare
Propozițiile circumstanțiale de mod pot fi de trei feluri:
Propriu-zise
Propozițiile modale propriu-zise indică felul în care se desfășoară acțiunea menționată în regentă. Ele mai pot arăta și lipsa unei acțiuni diferite de cea din cadrul regentei.
Propoziția modală propriu-zisă poate fi introdusă prin:
Adverb
Cum îi vorbești,/ așa îți va răspunde.
Locuțiune adverbială
Au continuat cearta/ fără să gândească rațional.
Comparative
Prin intermediul unei comparații, propoziția modală comparativă indică felul în care se desfășoară acțiunea menționată în regentă (sau modul în care se prezintă o stare ori trăsătură, menționate în cadrul regentei).
Propoziția subordonată modală comparativă poate fi introdusă prin:
Adverb
Este mai bine/ să termini lucrul devreme/ decât să închei treaba târziu.
Locuțiune conjuncțională
A vorbit/ ca și cum l-ar fi auzit.
Propoziții modale de măsură progresive
Propoziția modală progresivă arată raportul dintre creșterea unei acțiuni din regentă și cea a unei acțiuni aflate în subordonată. Ea este introdusă în frază prin locuțiuni conjuncționale.
Exemple:
Pe măsură ce se îndepărta,/ copacii se micșorau.
Cu cât insista mai mult,/ cu atât devenea mai dezamăgit.
Reguli de punctuație
Exceptând propoziția modală progresivă, subordonatele modale se află, de regulă, după regentă. În situația în care acestea se găsesc înaintea regentei, au valoare afectivă.
Propozițiile subordonate modale se despart de regentă prin virgulă numai dacă nu sunt considerate de către vorbitor ca fiind esențiale, indiferent de locul ocupat în cadrul frazei.
Exemple:
Vorbește/ cum vorbești de obicei.
Vorbește rar,/ cum vorbești de obicei.
Propoziția subordonată circumstanțială de cauză
Propoziția subordonată circumstanțială de cauză (cauzală) joacă rolul unui complement circumstanțial de cauză în cadrul unei fraze. Astfel, aceasta arată cauza care determină acțiunea menționată în propoziția regentă.
Exemplu: Nu dorm/ că nu mi-e somn.
Termenii regenți ai subordonatei circumstanțiale de cauză pot fi:
Verbe
N-a ajuns la timp/ fiindcă a adormit.
Locuțiuni verbale
N-a tăiat frunze la câini/ pentru că a fost harnic.
Interjecții
Pasărea zbrrr!/ fiindcă s-a speriat.
Adjective
Este obosită/ din cauză că a lucrat mult.
Locuțiuni adjectivale
Este dus cu sorcova/ fiindcă a băut prea mult.
Propoziția subordonată circumstanțială de cauză poate fi introdusă prin:
Conjuncții
Mă interesează spectacolul/ căci este lăudat de critici.
Dacă nu dormi,/ vei fi obosit.
Locuțiuni conjuncționale
Nu am ajuns la timp/ din cauză că am fost reținut.
Adverbe (cu valoare de conjuncție)
Cum s-a făcut târziu,/ am plecat acasă.
Reguli de punctuație
În general, oricare ar fi poziția subordonatei circumstanțiale de cauză față de regenta sa, ea se izolează de aceasta prin virgulă.
Exemplu: N-am apucat să dorm,/ întrucât am avut mult de lucru.
Când este introdusă prin conjuncțiile că sau căci, propoziția subordonată circumstanțială de cauză va sta după regentă.
Exemplu: A venit la concert/ căci îi place acest gen muzical.
Propoziția subordonată circumstanțială de scop
Propoziția subordonată circumstanțială de scop indică scopul realizării acțiunii menționate în regentă. Așadar, acțiunea indicată de propoziția circumstanțială de scop se petrece întotdeauna după acțiunea din propoziția regentă.
Exemplu: A muncit mult/ ca să ajungă aici.
Termeni regenți:
Propoziția subordonată circumstanțială de scop poate avea ca termen regent un verb la mod personal. În regenta acesteia se poate afla un termen corelativ exprimat fie prin locuțiunile adverbiale de aceea, de asta sau pentru aceea, fie prin adverbul anume.
Exemplu: Ca să înveți mai bine,/ de aceea te încurajez.
Propoziția circumstanțială de scop poate fi introdusă prin:
Conjuncțiile: ca să și de
Elevii merg la școală/ ca să învețe.
A venit/ de mi-a spus o poveste.
Locuțiunile conjuncționale în/cu scopul să, pentru ca să
A tăcut/ pentru ca să n-o mai întrebe ceva.
Observații:
1. În vorbirea populară, propozițiile circumstanțiale de scop conțin anumite elemente de legătură, precum: să nu care cumva să, ca nu cumva să.
Exemplu: A învățat bine lecția,/ să nu care cumva să nu știe răspunsurile.
2. Pentru a face diferența între propoziția circumstanțială de scop și cea de cauză, reținem următoarele:
acțiunea din propoziția circumstanțială de cauză precedă acțiunea din regentă
acțiunea din propoziția circumstanțială de scop îi urmează acțiunii din regentă
Exemple:
De aceea mergi la școală/ pentru că ai de lucru la proiect. (CC)
De aceea mergi la școală,/ pentru ca să lucrezi la proiect. (CS)
Reguli de punctuație
Propoziția circumstanțială de scop stă, de regulă, după regentă și nu se izolează de aceasta prin virgulă.
Exemplu: A venit colega mea/ ca să lucrăm la proiect.
Când se află înaintea regentei, propoziția circumstanțială de scop se desparte prin virgulă de aceasta.
Exemplu: Ca să lucrăm la proiect,/ de aceea a venit colega mea.
Propoziția subordonată circumstanțială condițională
În cadrul unei fraze, propoziția subordonată condițională indică o condiție de care depinde realizarea unei acțiuni menționate în propoziția regentă.
Exemplu: Aș fi liniștit/ dacă ai învăța bine.
Termenii regenți ai unei propoziții subordonate condiționale pot fi:
verbe la moduri personale
Exemplu: Dacă ești cuminte,/ mergem în parc.
locuțiuni verbale
Exemplu: Mi-aș aduce aminte de ea/ dacă aș avea o memorie bună.
Propoziția subordonată condițională poate fi introdusă prin:
Conjuncțiile: dacă, de, să
Să fi învățat tu atât de bine,/ ai fi câștigat concursul.
Locuțiunile conjuncționale: în caz că, în caz de și de unde + nu, în cadrul propozițiilor eliptice de predicat
În caz că nu ajung la timp,/ ne întâlnim în altă zi.
Adverbul când (cu valoare de conjuncție)
Nu ies afară/ când plouă.
Raportul de subordonare prin juxtapunere
Nu muncești,/ nu mănânci. (Dacă nu muncești,/ nu mănânci.)
Observații:
Anumite propoziții subordonate condiționale pot avea nuanță cauzală, dacă acțiunea din cadrul lor este reală.
Exemplu: Nu te îngrijora cu privire la test/ dacă știi bine lecția.
Dacă acțiunile din subordonata condițională și din regentă au loc, subordonata devine cauzală, chiar păstrând conjuncția dacă.
Exemplu: Dacă am știut bine lecția,/ am luat nota zece.
Unele subordonate condiționale au nuanță de completivă indirectă.
Exemplu: Aș fi încântată/ să te știu în siguranță. (dacă ești în siguranță)
În cazul în care propoziția regentă este coordonată cu o altă propoziție, condiționala va fi poziționată adesea între regentă și conjuncția care o introduce.
Un exemplu pentru această situație îl constituie chiar introducerea tipică a basmelor românești:
A fost odată ca niciodată,/ că / dacă n-ar fi,/ nu s-ar povesti.
Conjuncția dacă nu indică în mod obligatoriu introducerea unei subordonate condiționale.
Dacă regent al subordonatelor este fie verbul a însemna, fie verbul a fi, cu valoare impersonală, acestea vor fi subiective, nu condiționale.
Exemplu: Dacă am tăcut,/ înseamnă că nu am avut nimic de spus.
Dacă propoziția regentă este o propoziție interogativă sau una retorică, propozițiile subordonate vor fi cauzale.
Exemplu: Dacă nu cunoști situația,/ de ce exprimi un punct de vedere?
Reguli de punctuație
Când propoziția subordonată condițională se află în fața regentei, ea se desparte prin virgulă de aceasta.
Exemplu: Dacă aș ști despre ce este vorba,/ aș reacționa.
Când propoziția subordonată condițională se află după regentă, iar la finalul regentei se găsește un complement circumstanțial, condiționala nu se desparte de regenta sa prin virgulă.
Exemplu: Aș fi venit chiar acum/ dacă nu m-ar fi așteptat mama acasă.
Propoziția subordonată circumstanțială concesivă
Propoziția subordonată concesivă indică un context care ar fi putut împiedica desfășurarea acțiunii sau existența trăsăturii exprimate fie de verbul, fie de adjectivul determinat.
Exemplu:
Cu toate că am încercat,/ decizia lui era de neclintit.
Termenii regenți ai propoziției subordonate concesive pot fi:
Verbe
Cu toate că a învățat,/ nu a luat notă mare la examen.
Adjective
Eu sunt obosit,/ deși am dormit mult.
Propoziția concesivă poate fi introdusă prin:
conjuncții sau locuțiuni conjuncționale
Cu toate că știa răspunsul,/ nu a vorbit.
De vorbești sau nu,/ tot nu vei fi ascultat.
Observație:
Propozițiile concesive introduse prin conjuncțiile dacă, de, să au nuanță condițională. Pentru a face diferența între cele două tipuri de subordonate, se utilizează în structura propoziției regente adverbele corelative tot și totuși.
pronume și adjective pronominale nehotărâte: orice, oricare, oricâte/oricâți
Oricâte încercări ar fi făcut,/ tot nu reușea.
adverbe relative: cât, oricât, oricum
Oricât de leneș era,/ făcea totuși munca necesară.
Observații:
Propozițiile concesive au adesea în regentele lor adverbele corelative tot sau totuși.
Oricât de naiv era,/ tot nu credea orice.
Locuțiunea conjuncțională măcar să nu introduce numai propoziția subordonată concesivă. Aceasta poate introduce, de asemenea, o propoziție principală sau secundară.
Ar fi putut/ măcar să-i vorbească.
Nu este ideală corelarea propoziției subordonate concesive cu conjuncțiile coordonatoare dar și însă.
Reguli de punctuație
Propoziția subordonată concesivă este poziționată, de regulă, înaintea regentei, despărțindu-se prin virgulă de aceasta.
Exemplu: Cu toate că îmi plac piersicile,/ nu cumpăr niciuna.
Dacă, în schimb, regenta este puternic accentuată, atunci propoziția subordonată concesivă stă după aceasta, iar cele două se despart prin virgulă.
Exemplu: Am ajuns mai devreme,/ deși trenul a plecat la timp.
Propoziția subordonată circumstanțială consecutivă
Propoziția subordonată circumstanțială consecutivă indică urmarea sau rezultatul unei acțiuni sau caracteristici menționate în cadrul propoziției regente.
Exemplu: M-am supărat atât de tare/ încât am plâns.
Termenii regenți ai propoziției subordonate circumstanțiale consecutive pot fi, după cum urmează:
verbe
Am vorbit atât/ încât am răgușit.
adjective
Eram atât de răgușit/ încât nu puteam vorbi.
adverbe (adesea acompaniate de adverbele sau locuțiunile adverbiale relative: așa, atât, astfel, în așa fel)
Vorbea în așa fel/ încât toți ascultau cu atenție.
Propoziția subordonată consecutivă se introduce prin conjuncțiile:
- încât, încât să
- de
- că
- ca să
- să
Acestea sunt, de regulă, însoțite de adverbele corelative: așa, atât, astfel, în așa fel.
Exemple:
Fata era așa de frumoasă/ încât nu-și putea lua ochii de la ea.
Erai prea concentrat/ ca să îți distrag atenția.
Observații:
Când întâlnim adverbul prea în propoziția principală, cea subordonată va fi introdusă prin conjuncția compusă ca să.
Câteodată, elementul de relație dintr-o frază formează, alături de conjuncție, o locuțiune conjuncțională consecutivă (așa că, astfel încât).
Exemplu: Nu m-am pregătit pentru examen,/ așa că nu l-am luat.
Atenție la conjuncția de, care intră adesea în compoziția consecutivelor subordonate ale unei propoziții interogative!
Exemplu: Ce ai făcut,/ de ai uimit pe toată lumea?
Reguli de punctuație
Propoziția subordonată consecutivă se poziționează întotdeauna după regenta ei și se desparte de aceasta prin virgulă.
Exemplu: Vorbește în așa fel,/ încât să te înțeleagă toți.