B. Timpurile verbale în Engleză

După cum am discutat, timpurile verbale în engleză se împart în timpuri trecute, prezente și viitoare. În continuare, vom prezenta individual pe fiecare dintre acestea.

Apoi, vom arăta o axă a timpurilor (time sequence diagram) pentru ca tu să poți observa diferențele dintre ele, dar și când și cum le poți folosi cum trebuie.

Aici, este important de menționat că fiecare timp va avea ceea ce numește ‘time markers’, marcatori temporali, care sunt folosiți pentru a indica momentul acțiunii.

Marcatori temporali

Acești marcatori temporali vor fi descriși pentru fiecare timp în parte în cele ce urmează, deși ei vor avea o natură orientativă (spre exemplu, deși always este un indicator al unei acțiuni rutinare în prezent, el se poate folosi și într-un context din trecut):

John always plays tennis on Sundays.

John would always play tennis on Sundays when he was a child.

Mai mult decât atât, în cele ce urmează vei putea constata că propozițiile în limba engleză au o structura fixa și foarte clară; învățând să recunoști aceste tipare, nu te vei mai confrunta cu dificultăți atunci când va trebui să alegi un timp verbal, să scrii sau să vorbești corect.

Prin urmare, iți prezentăm ‘formulele’ generale pentru propozițiile afirmative, negative și interogative, urmând să le explicăm individual în următoarele capitole:

Afirmativul (+) mereu va cere un subiect și un predicat pentru a fi format. În plus, în funcție de timpul ales, el va avea nevoie și de un verb auxiliar:

Subject (S)+ (aux)+ Verb (V), urmate de către un complement (Object) sau mai multe, după caz.

Negativul (-) mereu va cere un subiect și un predicat pentru a fi format. În plus, el va avea nevoie și de un verb auxiliar, dar și de negația ‘not’ :

Subject (S)+ aux + not+ Verb (V), urmate de către un complement (Object), după caz.

Interogativul (?) este special în limba engleză, deoarece necesită un auxiliar, dar și o inversiune pentru a fi format. Astfel, auxiliarul va lua poziția principală în propoziție, fiind urmat de către subiect, iar mai apoi de verb.

Aux+ Subject (S)+ Verb (V)?

Present Simple

De regulă, Prezentul Simplu este timpul care în limba engleză exprimă o activitate care este întotdeauna adevărată, care există acum și care, din câte știm, poate avea o durată nedeterminată.

Acest timp se poate folosi în următoarele cazuri: adevăruri universale și/sau permanente

Acestea sunt acțiune inițiate cândva în trecut, ale căror stare nu se va schimba în viitorul apropiat și despre care putem deduce că sunt durabile.

• acțiuni de natură repetitivă, rutinară

• un program, orar sau plan stabilit

Ca și în cazul celorlalte timpuri, Present Simple va conta cu marcatori temporali care ajută la determinarea timpului verbal.

De regulă, adverbele de frecvență vor a indica repetitivitatea unor anumite acțiuni:

Este important să reții că, de r...