Definiție

Conceptul prin care se evidențiază punctul de vedere al instanței numită narator, raportat la modul narativ de expunere, alături de personajele care sunt integrate în spațiul ficțiunii artistice se numește perspectivă narativă. Literatura română este o oglindire a unei perspective narative variate.

Proza narativă tradițională este dominată de instanța narativă numită narator omniscient, ilustrată în literatura româna de Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon sau de Ion de Liviu Rebreanu. Proza modernă este caracterizată de focalizarea internă, ce presupune un narator care deține în același timp funcția de personaj, precum Ștefan Gheorghidiu în romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război a lui Camil Petrescu. Focalizarea multiplă este, de asemenea, caracteristică prozei moderne, fiind o asociere a mai...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in