Modele de subiecte
Subiectul I
...
7. O instituție centrală din spațiul românesc de la sfârșitul secolului al XVI-lea, începutul secolului al XVII este Sfatul Domnesc. O caracteristică a acestuia este că avea rolul de a aproba sau a dezaproba actele emise de suveran.
Subiectul al II-lea
...
5. În perioada 1929-1936, politica externă a României și-a îndreptat eforturile spre menținerea păcii și a granițelor. Doua informații care susțin acest punct de vedere sunt următoarele: „Din 1930, au început să aibă loc conferințe anuale balcanice, încheiate peste patru ani cu semnarea, la Atena, a pactului Înțelegerii Balcanice, prin care România, Grecia, Iugoslavia şi Turcia își garantau reciproc frontierele” și ”Bucureștiul a reluat în ...
...
Subiectul al III-lea
Eseu despre România postbelică
...
În anii stalinismului, politica externă a României avea să fie aproape în totalitate dictată de Moscova. Astfel, la București se acceptau fără a pune la îndoială directivele hegemonului sovietic.
Anii 1962-1964 au fost marcați și de alte schimbări radicale în politica internă. Distanțarea de Uniunea Sovietică, devenită publică în aprilie 1964 prin adoptarea celebrei „Declarații din aprilie” s-a tradus pe plan intern printr-o politică susținută de derusificare și „reconsiderare a valorilor naționale”. Aceasta a fost completată de relaxarea represiunii, creșterea nivelului de trai și diminuarea presiunii exercitate de partid asupra societății. Aceste măsuri au constituit începutul variantei românești a „național-comunismului”, care a fost dusă la extrem în timpul lui Nicolae Ceaușescu. Destinderea și derusificarea urmăreau obținerea sprijinului intern din partea societății, în condițiile în care poziția regimului era șubrezită de conflictul cu Moscova.
...