Sesiunea iunie
Subiectul I
...
6. (...) Cu toată opoziția Marilor Puteri, românii au reușit realizarea unirii, profitând de faptul că în Convenția de la Paris nu se specifica niciunde că aceeași persoană nu are voie să ocupe funcția de domnitor în ambele principate. La 5 ianuarie 1859, Al. I. Cuza este ales domn în Moldova de către Adunare iar la 24 ianuarie 1859, de asemenea Cuza este ales domn și în Țara Românească (cu unanimitate de voturi). În martie 1859 are loc o nouă Conferință la Paris unde cinci dintre Marile Puteri recunosc dubla alegere a lui Cuza. Ulterior Austria și Turcia, care refuzaseră inițial, vor recunoaște și ele acest act politic.
...
Subiectul al II-lea
...
6. (...) Un alt fapt istoric relevant prin care putem argumenta organizarea instituțiilor centrale în această perioadă în spațiul românesc din afara arcului carpatic îl constituie întemeierea Mitropoliei Țării Românești în anul 1359, numită și Mitropolia Ungrovlahiei. Inițial sediul mitropoliei a fost la Câmpulung, apoi la Curtea de Argeș.
Așasar, putem afirma că în secolul al XIV-lea în spațiul românesc extracarpatic au fost organizate instituțiile centrale, care au avut un rol important atât în plan intern, cât și în plan extern, în ce privește evoluția statelor românești medievale.
Subiectul al III-lea
Eseu despre practici politice adoptate în România, în secolul al XX-lea
...
În anul 1989, coșmarul comunist avea să ia sfârșit în toate statele Europei de Est și Centrale, inclusiv în România. În decembrie 1989 au izbucnit manifestații de stradă împotriva lui Ceaușescu și a regimului comunist, mai întâi la Timișoara (16 decembrie) și apoi la București (21 decembrie) dar și în alte orașe. România a fost singura țară din Europa de Est în care prăbușirea comunismului s-a produs violent. După prăbușirea regimului comunist, România devine stat democratic și trece prin numeroase schimbări care îi conferă acest statut. Putem așadar afirma că practicile politice din ultimul deceniu al secolului al XX-lea în România au un caracter democratic deoarece au loc primele alegeri libere după căderea regimului comunist (în mai 1990), reapar partidele istorice și noțiunea de pluripartitism, iar în 1991 este adoptată o nouă constituție care legitimează noul stat de drept, separarea puterilor în stat și drepturile și libertățile cetățenești.
