Sesiunea august
Subiectul I
...
6. Două acţiuni diplomatice din secolele al XV-lea – al XVI-lea, referitoare la spaţiul românesc, sunt Tratatul din anul 1402 și Tratatul de la Alba Iulia din 1595.
Tratatul din anul 1402 a fost semnat de Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, cu regele Poloniei, Vladislav Jagello. Acest tratat a fost unul de vasalitate și el a fost reînnoit în anii următori (1404, 1407, 1411).
...
Subiectul al II-lea
...
5. Viața politică din perioada 1946-1947 avea drept obiectiv înlăturarea opoziției. Partidele istorice reprezentau o formă de opoziție oficială față de comuniști și prin urmare ele trebuiau desființate. Primul pas către instaurarea dictaturii proletariatului a fost făcut în vara anului 1947 prin dizolvarea Partidului Național Țărănesc: “Primul pas către instaurarea dictaturii proletariatului a fost făcut în iulie 1947, odată cu dizolvarea Partidului Național Țărănesc (PNȚ)”. Ultima lovitură dată opoziției a avut loc în 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forțat să abdice. „Ultima lovitură dată opoziției a venit pe data de 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forțat să abdice”.
...
Subiectul al III-lea
Eseu despre evoluția statului român modern
...
Un fapt istoric prin care se urmărește realizarea României Mari, desfășurat în cadrul relațiilor internaționale îl constituie participarea la Primul Război Mondial (1914-1918). La momentul declanșării conflagrației mondiale România și-a declarat neutralitatea, astfel încât marile puteri vor încerca să o atragă în conflict de partea lor. În 1916 România va intra în război alături de Antanta. Fiind recunoscută țară învingătoare în război, România a reușit să facă următorul mare pas al istoriei sale naționale: Marea Unire de la 1918 prin alipirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei și recunoașterea internațională a acestui important act politic.
În 1922 Ferdinand şi Maria au fost încoronaţi, la Alba-Iulia, ca regi ai României Mari. În 1923 a fost adoptată o constituţia democratică. Prevederile constituționale reflectă caracteristicile democrației din România Mare: astfel, noua constituție prevedea separația puterilor în stat, drepturi și libertăți cetățenești, introducerea votului universal egal, direct, secret şi obligatoriu pentru bărbaţii de peste 21 ani; erau exceptaţi femeile, magistraţii şi militarii.
Prin această constituţie România a păstrat intact spiritul liberal al constituţiei din 1866, printr-o formă superioară din punct de vedere legislativ şi într-un limbaj modernizat şi specializat, adaptat la situaţia politică generată de crearea României Mari.