Modele de subiecte

„Istorie Bacalaureat 2017 modele de subiecte” este pagina care conține rezolvările complete, conform baremului, a celor trei subiecte din cadrul modelelor de subiecte pentru disciplina Istorie.

Subiectul I

Rezolvare

1. Lupta precizată în sursa A este bătălia Zărnești (1690).

2. O informație referitoare la lupta de la Stănilești regăsită în sursa B este următoarea: „Campania antiotomană a lui Petru I s-a încheiat însă cu înfrângerea de la Stănilești (1711), astfel că Dimitrie Cantemir a fost constrâns să se refugieze în Rusia”.

3. Domnul român la care se referă atât sursa A, cât și sursa B este Constantin Brâncoveanu. Statul românesc la care se referă atât sursa A, cât și sursa B este Țara Românească.

4. Litera corespunzătoare sursei care susține că domnul român a semnat un tratat cu țarul Rusiei este: B.

5. Cauza: „întrucât domnul român șovăia să facă pasul decisiv și deschis al alăturării la coaliția antiotomană”

Efectul: „trupele imperiale [habsburgice] au pătruns – ca mijloc de represiune – pe teritoriul țării Românești”.

6. Instituțiile medievale în spațiul românesc sunt: domnia, Sfatul domnesc, Adunarea Țării, Oastea cea mare, Biserica.

Domnia reprezintă instituția politică centrală în statele românești extracarpatice.  Domnul era ales dintr-o familie domnitoare, Basarabii în Țara Românească și Mușatinii în Moldova. Caracteristice domniei sunt succesiunea de tip ereditar și electiv. Domnul era alesul lui Dumnezeu („Io”), voievod (comandant al armatei), stăpânul întregului pământ al țării, judecător suprem; el încheia tratate, declara război, trimitea sau primea solii, stabilea impozitele, numea dregătorii, acorda ranguri boierilor, bătea monedă etc. În exercitarea domniei domnul era ajutat de sfatul domnesc.

Biserica reprezintă o altă instituție importantă în perioada medievală, constituind un sprijin de seamă pentru domnie. Mitropolitul era al doilea demnitar ca importanță în stat și locțiitorul domnului în cazul vacantării tronului; lua parte la alegerea domnului, pe care-l încorona și ungea cu mir. 

Instituțiile centrale ale Țărilor Române au avut un rol important atât în plan intern, cât și în plan extern și au reușit (în contextul luptei antiotomane) să mențină integritatea teritorială a statelor pe care le conduceau.

7. Conflictele militare din această perioadă au demonstrat hotărârea românilor de a-și apăra integritatea teritorială. Aceasta a fost direcția în care s-au orientat acțiunile majorității domnitorilor români în perioada medievală, aceștia participând de câte ori s-a ivit prilejul la cruci...