Sesiunea iunie
Subiectul I
Pentru a citi acest text trebuie să fii Membru VIP.
Rezolvare
1. Lupta precizată în sursa A este Bătălia de la Kossovopolje.
2. O informație referitoare la expediția din 1443 precizată în sursa B o regăsim în construcția care atestă faptul că Iancu de Hunedoara „a dus armatele creștine până dincolo de Sofia, în inima Balcanilor”.
3. Conducătorul politic din spațiul românesc la care se referă sursa A este Mircea cel Bătrân, iar cel menționat în sursa B este Iancu de Hunedoara.
4. Sursa în care se susține faptul că lupta creștinilor are drept scop alungarea otomanilor din Europa este sursa B.
5. O relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A este următoarea:
Cauză: „Avansul rapid al statului otoman în Peninsula Balcanică a creat [...] o amenințare pentru Țara Românească”
Efect: „Mircea cel Bătrân a reacționat luând sub autoritatea sa țara despotului Dobrotici, Dobrogea, și trimițând un corp de oaste pentru a-l sprijini pe Lazăr al Serbiei în bătălia de la Kossovopolje (1389) încheiată cu înfrângerea forțelor creștine.”
6. Două fapte istorice referitoare la acțiunile diplomatice la care participă românii în a doua jumătate a secolului al XV-lea sunt: Tratatul de la Overchelăuți (1459) și Tratatul dintre Ștefan cel Mare și Matei Corvin (1475).
Tratatul de la Overchelăuți a fost semnat datorită intenției de consolidare a relațiilor cu Polonia de către tânărul conducător al Moldovei, Ștefan cel Mare. Scopul principal al acestui tratat a fost acela de a orienta politica externă a Moldovei spre o apropriere de Polonia care asigura Moldovei protecție împotriva tendințelor de dominație regională ale Regatului Ungar. Regele Poloniei i-a permis domnitorului Moldovei să-și asigure stăpânirea asupra Chiliei și a drumului comercial pe care îl controla, împotriva Ungariei. Drept urmare, Ștefan încheie în aprilie 1459 cu regele Poloniei, Cazimir al IV-lea, Tratatul de la Overchelăuți, în urma căruia regele polon a recunoscut domnia lui Ștefan cel Mare în Moldova. De asemenea, tratatul înscria și obligația celor două părți de a se sprijini militar în caz de nevoie. Recunoașterea regală de către Ștefan a avut loc pentru o consolidare mai bună a tratatului semnat. Aceasta era și o măsură de prevenție, ținând cont de faptul că Ștefan cel Mare nu-și consolidase poziția internă față de boieri. Una din consecințele importante ale acestei înțelegeri a fost îndepărtarea de la hotarul Moldovei a rivalului său, Petru Aron. Tratatul de la Overchelăuți evidențiază orientarea politicii externe a Moldovei și în timpul lui Ștefan cel Mare, către Regatul Poloniei.
A doua acțiune diplomatică la care participă ...