Sesiunea august

Subiectul I

Rezolvare

1. Un stat căruia i se recunoaște independența în 1878, precizat în sursa B, este România/Serbia/Muntenegru.

2. Cel care a semnat Convenția militară cu Rusia în aprilie 1877 a fost ministrul de externe Mihail Kogălniceanu.

3. Cele două mari puteri la care se referă atât sursa A, cât și sursa B sunt Rusia și Imperiul Otoman (Turcia).

4. Sursa A este cea care susține faptul că guvernul a protestat față de acțiunile comandanților militari ruși.

5. O relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B poate fi următoarea:
Cauză: „Rusia [...] a încheiat o pace separată cu otomanii, la San Stefano, în februarie 1878 [...]”
Efect: „Marile puteri, mai ales Anglia și Austro-Ungaria, au protestat și s-a încheiat, ca urmare, o nouă pace, la Berlin, de pe urma căreia echilibrul era în parte restabilit [...]”.

6. Măsuri de consolidare a statului român modern adoptate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea pot fi considerate și reformele domnitorului Alexandru I. Cuza. Printre acestea se numără și legea instrucțiunii publice sau legea electorală.
Prin „legea instrucțiunii publice” din 1864, se proclama obligativitatea și gratuitatea învățământului primar. Atunci s-au stabilit trei grade de învățământ: primar, secundar și superior. Învățământul primar era de patru ani, cel secundar de șapte ani, iar cel superior sau universitar de trei ani.
Legea electorală împărțea alegătorii în două categorii: alegători direcți și alegători primari. Alegătorii direcți erau toți cei care știau carte, plăteau o contribuție de cel puțin patru galbeni și împliniseră vârsta de 25 de ani. Alegătorii primari erau neștiutori de carte, dar care plăteau o contribuție stabilită pe categorii, de la 48 la 110 lei. Cei care nu aduceau nici o contribuție bănească erau excluși de la vot.

7. O asemănare între două acțiuni desfășurate de statul român în relațiile internaționale de la începutul secolului al XX-lea este da...