Sesiunea specială
Subiectul I conține două texte cu caracter istoric pe baza căruia trebuie să răspunzi la o serie de șapte întrebări. La ultimele două întrebări trebuie să apelezi la cunoștințele acumulate până în acel moment.
Subiectului II conține un text istoric și șase cerințe, la care profesorii noștri au răspuns corect.
Subiectul III îți cere să elaborezi, „în aproximativ două pagini, un eseu despre participarea românilor la relațiile internaționale din Evul Mediu și de la începuturile modernității,”, având o serie de patru cerințe pe care trebuie să le îndeplinești.
Subiectul I
Pentru a citi acest text trebuie să fii Membru VIP.
Rezolvare
1. Spațiul istoric precizat în sursa A este România.
2. Informația referitoare la atribuțiile regelui regăsită în sursa B este aceea conform căreia „separația puterilor în stat era în fapt desființată și se produce o concentrare masivă a puterii în mâinile regelui, care devine capul statului (art. 30). Puterea legislativă se exercită de rege prin reprezentațiunea națională (art. 31), iar puterea executivă este încredințată tot regelui care o exercită prin guvernul său (art. 32), preponderența regelui fiind clar formulată. [...] Regele putea convoca, închide, dizolva ambele Adunări sau numai una din ele [...] și le putea amâna lucrările”.
3. Conducătorul statului român la care se referă atât sursa A, cât și sursa B este Carol I, iar legea fundamentală menționată în ambele surse este Constituția din 1 iulie 1866.
4. Litera corespunzătoare sursei care susține că principiul separării puterilor în stat este desființat este: B.
5. Cauza: „După înlăturarea lui Cuza”
Efectul: „se formează o locotenență domnească, cu rolul de a rezolva repede problemele tronului vacant, deoarece unele dintre puteri puneau unirea în pericol”.
6. Una dintre acțiunile desfășurate în statul român modern, anterioară evenimentelor descrise în sursa A este dubla alegere ca domn a lui Al. I.Cuza la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească (cu unanimitate de voturi) și unificarea în 1860 a Adunărilor și guvernelor, deci realizarea unei uniri depline. Altă acțiune anterioară evenimentelor descrise este politica reformatoare a domnitorului, desfășurată între anii 1863-1865: legea secularizării averilor mănăstirești (1863), reforma agrară (1864), legea instrucțiunii publice (1864), adoptarea Codului civil și a Codului penal (1865).
7. Caracteristica acțiunilor desfășurate de statul român modern în „criza orientală” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este încercarea României de a obține in...