Sesiunea iunie
Subiectul I
Pentru a citi acest text trebuie să fii Membru VIP.
Rezolvare
1. O putere garantă precizată în sursa B este Franța.
2. O informație referitoare la Convenția de la Paris în sursa A susține că, în urma acesteia, „s-a hotărât ca Principatele să rămână entități politice separate, avându-și fiecare domnul și adunarea sa, dar să se numească și o Comisie Centrală, cu sediul la Focșani, pentru elaborarea legilor de interes comun.”
3. Cele două Principate Române la care se referă atât sursa A, cât și sursa B sunt Țara Românească și Moldova.
4. Litera corespunzătoare sursei care susține că acțiunile unioniștilor au dus la întemeierea statului român modern este: A.
5. Cauza: „Dubla alegere a lui Cuza”
Efectul: „a avut parte de ecouri diferite din partea puterilor garante, întrucât a ridicat din nou aceleași probleme ce întunecaseră procesul de redactare a Convenției de la Paris (1858)”.
6. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în anul 1856, are loc Tratatul de Pace de la Paris, în cadrul căruia problema românească intră în atenția Europei. Astfel, Marea Neagră devine teritoriu neutru, închis accesului navelor militare, iar Rusiei i se solicită să renunțe la pretențiile de protectorat asupra creștinilor din Balcani.
În ceea ce privește Principatele Române, acestea rămâneau oficial sub suzeranitatea Porții, dar intrau sub garanția colectivă a Puterilor Europene. Rusia retroceda Moldovei sudul Basarabiei. Se hotărăște acum constituirea Adunărilor ad-hoc, prin care românii să fie consultați cu privire la Unirea Principatelor, adunări care au loc în 1857.
În 1858, Marile puteri s-au reunit la Paris pentru a discuta propunerile românilor. Datorită neînțelegerilor dintre ele, hotărăsc o unire trunchiată a românilor. Ele adoptă un act numit Convenția de la Paris, care are rol de constituție pentru Principate în perioada următoare. Aceasta prevedea unirea Principatelor într-un stat, numit Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, dar în fiecare principat să se aleagă câte un domn și câte o Adunare.
Astfel, în 1859 are loc dubla alegere a lui Al. I. Cuza: la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859, în țara Românească (cu unanimitate de voturi). În timpul primei sale perioade de domnie, Al. I. Cuza (1863-1865) va adopta principalele reforme care vor deschide calea spre modernizarea statului român, și anume: legea secularizării averilor mănăstirești (1863), reforma agrară (1864), legea inst...