Secvențe reprezentative

Cunoscutul critic literar, autor al „Istoriei literaturii române de la origini până în prezent”, identifică un gol în literatura română: lipsa unui roman realist de tip balzacian. Astfel, ia ființă romanul „Enigma Otiliei” publicat în anul 1938 și care a stârnit numeroase reacții în critica literară de la acea vreme. Este primul roman citadin modern, obiectiv, de tip clasic balzacian. Deși încearcă să preia viziunea despre lume a lui Balzac, George Călinescu creează o caricatură a societății bucureștene de la începutul secolului al XX-lea.

Tema romanului este preluată din scriitura lui Balzac, și anume, viața burgheziei din București de la începutul secolului al XX-lea, înfățișată în aspectele ei tipice, legate de relațiile de familie și dezumanizarea lor sub imperiul banului. De asemenea, opera mai prezintă și povestea unei moșteniri, căsătoria fiind văzută ca un mijloc de îmbogățire sau de ocupare a unor poziții sociale importante. George Călinescu prezintă felul în care personajele depun eforturi disperate pentru a se realiza în plan material, scoțând în evidență diferite tipuri umane, și drama neîmplinirii pe care o trăiesc personajele realizate material.

În privința titlului, autorul menționează că ar fi vrut să numească romanul „Părinții Otiliei”, dar a fost sfătuit de editorul său schimbe numele, căci pentru un tânăr de 20 de ani, enigmatică va fi mereu fata care îl respinge. În aceeași sferă a enigmei rămâne Otilia...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in