Comparație Moara cu noroc

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini în care să prezinţi, comparativ, aceeaşi temă literară (de exemplu: istoria, familia, iubirea, banul etc.), tratată în două texte narative diferite. În redactarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea temei şi a modului în care aceasta este tratată în fiecare dintre operele alese;
- ilustrarea comparativă a două asemănări şi/ sau deosebiri între cele două texte narative, sub aspectul structurii şi al compoziţiei (de exemplu: construcţia subiectului, acţiune, conflict, personaje, titlu, incipit, final, relaţii spaţiale şi temporale, tehnici narative etc.);
- relevarea a două asemănări şi/ sau deosebiri în construcţia personajului principal/a personajelor principale din cele două texte narative, prin referire la temă sau la curentul literar/ la ideologia literară/la viziunea autorilor asupra condiţiei umane/la mesajul transmis;
- exprimarea unei opinii argumentate în privinţa asemănărilor şi deosebirilor dintre cele două texte, din perspectiva realizării lor artistice.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

Rezolvare:

Dintre toate elementele care definesc universul existenţei umane, banul este cel care influenţează în cea mai mare măsură destine individuale şi colective. În numele acumulării de capital se fac sacrificii nejustificate, se renunţă la valori morale, fără a se lua în calcul efemeritatea valorilor reprezentate de bani.
În funcţie de epocile/ideologiile literare pe care le-au ilustrat, operele scriitorilor români au abordat în prim plan sau în plan secundar tema banului/a înavuţirii/a avariţiei. Este interesant de remarcat că această temă este evidenţiată mai ales de operele literare realiste, care o asociază, de obicei, cu ideea degradării omului stăpânit de această obsesie/patimă.

Moara cu noroc, de Ioan Slavici, este o nuvelă psihologică de dimensiuni ample, care dezvoltă o temă caracteristică acestei specii: dezumanizarea sub influenţa patimii pentru ban. Se poate vorbi de trei straturi tematice. Primul – care poate fi considerat o „supratemă” – deschide naraţiunea prin cuvintele bătrânei, soacra lui Ghiţă: „Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te face fericit”. În final, bătrâna meditează din nou asupra celor întâmplate, subliniind ideea fatalităţii oarbe. Al doilea nivel tematic, cu valenţe sociologice şi psihologice, vizează consecinţele nefaste pe care setea de îmbogăţire le are asupra individului. Procesul dezumanizării lui Ghiţă, sub imperiul nefast al setei de înavuţire, este urmărit evolutiv, marcând şi dramatice reînvieri ale fondului său de omenie. Al treilea nivel tematic al nuvelei poate fi identificat în fascinaţia exercitată de forţa şi de autoritatea care se degajă din personalitatea sămădăului. Personajul negativ intimidează orice adversar prin temeritatea cu care sfidează legile.

Titlul nuvelei are semnificaţie simbolică şi sugerează ironia la adresa personajelor implicate în jocul destinului nemilos – atât pentru Ghiţă, cizmarul devenit cârciumar, cât şi pentru familia lui, moara convertită în cârciumă va deveni un spaţiu blestemat.

Acţiunea, plasată la sfârşitul secolului al XIX-lea, este predominant interioară, prezintă un caz de conştiinţă şi ilustrează convertirea ideii în obsesie, urmărind evoluţia personajului principal. Se urmăreşte, din perspectivă obiectivă şi omniscientă, destinul personajului Ghiţă, un cizmar care doreşte să-şi schimbe condiţia socială; el ia în arendă o cârciumă, aflată la răscruce de drumuri, cunoscută sub numele de Moara cu noroc. Deşi este avertizat de soacra sa că omu...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in