Leonida Pascalopol
Romanul „Enigma Otiliei” îl are drept autor pe unul dintre cei mai de seamă critici literari români, George Călinescu. Publicat pentru prima dată în anul 1938, în perioada interbelică, textul a purtat mai întâi numele „Părinții Otiliei”. Atribuirea anumitor dimensiuni psihologice și sociale personajelor sale contribuie la depășirea realismului clasic de către Călinescu. Acestea sunt dominate de o trăsătură definitorie, unul dintre exemple fiind reprezentat de Leonida Pascalopol.
Personaj secundar, masculin, individual și realist, Leonida Pascalopol se încadrează în tipologia moșierului burghez, o pătură a societății aflată în plină ascensiune la începutul secolului al XX-lea. El deține o moșie în Bărăgan, ale cărei pământuri sunt cultivate cu plante și cereale pe care, apoi, le exportă.
Portretul fizic
Portretul fizic al personajului denotă aspecte ale personalității sale, precum buna educație, rafinamentul și eleganța: „Părul rar, dar bine ales într-o cărare care mergea din mijlocul frunții până la ceafă, lanțul greu de aur cu breloc la vestă, hainele de stofă fină, parfumul discret în care intra și o nuanță de tabac, toate acestea reparau cu desăvârșire, în apropiere, neajunsurile vârstei și ale corpolenței”.
Felix vede în Pasca...
