Genul Epic

a) Abordare generală a genului epic

Genul literar are la bază un anumit mod de transmitere a ideilor ṣi a sentimentelor, precum ṣi o anume modalitate de organizare a textului. Operele literare au o serie de particularităţi care permit clasificarea acestora în unul dintre cele trei genuri literare: epic, liric sau dramatic. Fiecare dintre aceste genuri creează o relaţie aparte între autor ṣi cititor, trăirile fiind exprimate în maniere diferite.

Genul epic cuprinde totalitatea operelor narative în…

...

b) Trăsături

Genul epic se caracterizează prin trăsături precum:

  • Personajele se numără printre elementele esenţiale ale operelor epice. Acestea sunt fiinţe fictive sau „fiinţe de hârtie” care nu fac parte din realitate, ci pot fi regăsite doar în lumea ficţională a textului. Personajele pot fi clasificate în mai multe categorii (pozitive/negative; principale/secundare/episodice/figurante etc.), ele fiind purtătoare ale mesajului pe care autorul doreṣte să îl transmită. De exemplu, în opera epică „Moara cu noroc”, de Ioan Slavici, personajul principal, Ghiţă, este dominat de setea de înavuţire, rolul acestuia în acţiune fiind acela de a evidenţia ideile moralizatoare ale autorului, conform cărora cei care încearcă să-ṣi depăṣească limitele în mod necinstit sunt pedepsiţi.
  • Naratorul este, de asemenea, un element-cheie al genului epic. Acesta este corespondentul eului liric spe…

...

c) Specii epice | Opere epice

În funcţie de particularităţile lor, operele epice pot fi grupate în specii literare. 

Printre speciile literare ale genului epic avem:
- basmul;
- balada;
- schiţa;
- fabula;
- povestirea;
- nuvela;
- romanul;
- epopeea;
- jurnalul de călătorie, scrisorile, discursul, reportajul, etc.

Basmul

Definiție

Basmul este o creație epică narativă, populară sau cultă, de dimensiuni medii, în care întâmplările reale se împletesc cu cele fantastice. Într-un basm, faptele sunt săvârșite atât de personaje reale, cât și de entități cu puteri supranaturale. Acestea reprezintă fie forțele binelui, fie pe cele ale răului, iar din confruntarea celor două, binele iese mereu învingător.

Trăsături:

  • prezența formulelor de început, a celor intermediare și de sfârșit („A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti”, „Merse [...] cale lungă, să-i ajungă”, „Și-am încălecat pe-o căpșună, și v-am spus o mare minciună!”)
  • prezența cifrelor și a obiectelor magice
  • caracterul oral, anonim și colectiv în cazul basmelor populare
  • împletirea elementelor reale cu cele fantastice
  • lupta dintre bine și rău, soldată cu victoria binelui
  • momentele subiectului iau forme diferite: situația inițială de echilibru, factorul perturbator, acțiunea reparatorie, momentul de maximă tensiune și restabilirea echilibrului inițial

Tipuri de basme:

  • Popular
  • Cult

Exemple:

Petre Ispirescu — „Aleodor Împărat”, „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, Greuceanu, „Prâslea cel Voinic și merele de aur” (basme populare), Mihai Eminescu — „Făt Frumos din lacrimă” (basm cult), Ion Creangă - Danilă Prepeleac (basm cult)

Balada

Definiție:

Balada este o specie a genului epic ce are forma unui amplu poem narativ, însoțit de anumite elemente lirice. În general, balada prezintă un eveniment eroic și are protagoniști care provin fie din timpuri istorice, fie din vremuri legendare, mitice, sau fantastice, fie din realitatea imediată. Aceste personaje sunt în număr redus, se află, de regulă, în antiteză, iar între ele are loc o confruntare. Baladele populare…

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in