Introducere

Cunoașterea implică o manifestare a unui raport dintre om și lumea exterioară. Actul cunoașterii presupune, deci, o relație între:

• subiectul cunoscător (cognitiv) și
• obiectul cunoașterii (acel ceva care urmează să fie sau care este cunoscut).

În filozofie, acest obiect al cunoașterii îmbracă mai multe forme. De exemplu:

• La Platon, obiectul cunoașterii se află în lumea inteligibilă a Ideilor nealterate, iar subiectul uman abordează acel obiect prin reamintire (anamnesis).
• Obiectul cunoașterii la scolastici este Dumnezeu.
• La Hegel, obiectul cunoașterii este Logosul Absolut.