Cunoașterea paradiziacă

Cunoașterea paradiziacă: 

  • nu cunoaște problematicul,
  • raportul său cu obiectul cunoașterii este unul lejer,
  • iar obiectul este, de cele mai multe ori, concret (obiectul poate fi palpabil, concret, concept, imagine).
Chiar dacă există îndoieli cu privire la obiect, aceste îndoieli nu au aspirații care trimit la problematizarea obiectului, îndoielile sunt fără orizont.
  • Se poate spune că această cunoaștere paradiziacă își este suficientă sieși. Prin intermediul său se poate cunoaște obiectul în întregime....

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in