Subiectul I

Citește poezia „Stai ș-asculți sub ramuri...” de Ștefan Octavian Iosif.

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

1. Precizează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: pustii,  se preschimbă. 4 puncte

2. Menționează rolul virgulei din versul: Ah, nu-s valuri de zăpadă!. 4 puncte

3. Notează patru cuvinte din familia lexicală a cuvântului suflet. 4 puncte

4. Desparte în silabe cuvintele următoare: asculți, mirositoare, fioros și iubește. 4 puncte

5. Transcrie două cuvinte utilizate cu sens figurat din strofa a patra. 4 puncte

6. Explică, în 30 – 50 de cuvinte, utilizarea adverbului iară din ultimul vers al poeziei. 4 puncte 

Răspuns:
1. Pustii – însingurate, părăsite; Se preschimbă – se transformă

2. În versul „Ah, nu-s valuri de zăpadă!”, virgula are rolul de a separa o interjecție de restul enunțului.

3. suflet – însuflețit, sufletește, sufletist, suflețel

4. as-culți 
mi-ro-si-toa-re
fi-o-ros 
iu-beș-te

5. „valuri”, „plouă”

6. În ultimul vers al poeziei, adverbul „iară” este utilizat cu scopul de a evidenția ciclicitatea resimțită la nivel emoțional de către eul liric, care retrăiește sentimentul de iubire odată cu sosirea primăverii, ca simbol al regenerării. Utilitatea adverbului constă în facilitarea formării rimei, precum și a respectării măsurii. 

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa la genul liric a poeziei Stai și-asculți sub ramuri… de Șt. O. Iosif.  16 puncte

În compunerea ta, trebuie:

– să precizezi două trăsături ale genului liric;

– să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând textul dat; ‒ să ai un conținut adecvat cerinței;  

‒ să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

Răspuns:

Genul liric cuprinde totalitatea operelor literare în cadrul cărora gândurile, trăirile și sentimentele eului liric sunt exprimate în mod direct, prin intermediul mijloacelor artistice. Poezia „Stai și-asculți sub ramuri…”, de Șt. O. Iosif, aparține genului liric, întrucât prezintă trăsăturile de bază ale acestui gen literar. Astfel, opera de față nu are acțiune, ea neputându-se nara (povesti), și nici personaje. Modul de expunere predominant în această poezie este descrierea lirică, trăsătură specifică operelor ce aparțin genului liric.

Sentimentele eului liric sunt exprimate cu ajutorul imaginilor artistice, construite prin intermediul figurilor de stil. Astfel, la început, sunt descrise sentimente de deziluzie, monotonie („Vezi și crânguri, vezi și câmpuri/ Triste și pustii, departe”), sugerate de epitetul dublu „triste și pustii”. Apoi, însă, odată cu sosirea primăverii, aceste senzații se transformă în elan vital, speranță, optimism: „farmec fioros de dulce”, „inima iubește iară”. Prezența eului liric se remarcă din verbele, pronumele și formele pronominale la persoana a doua, deși ele sunt aparent menite să creeze o anumită distanță între eul liric și tabloul descris în text: „stai”, „asculți”, „tine” etc.