Proiecte politice în secolul al XVIII-lea

Supplex Libellus (1744)

Pentru Transilvania, proiectele întocmite aveau un caracter preponderent național, fapt datorat drepturilor politice restrânse de care românii beneficiau aici. Unio Trium Nationum (1437) a fost un pact încheiat între marea nobilime maghiară, sași și secui, care a stat la baza organizării politice și sociale a Transilvaniei până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Acest act a hotărât eliminarea țăranilor iobagi de la amestecul în viața publică și politică a statului, marea lor majoritate fiind etnici români.

Un alt factor care a contribuit la nemulțumirea românilor a fost reprezentat de nerespectarea promisiunilor pe care împăratul Leopond al II-lea le-a precizat în conținutul Diplomei Leopoldine (1691). Aceasta menționa recunoașterea acelorași privilegii ca și cele ale clerului catolic pentru cei care alegeau să treacă de la confesiunea ortodoxă la cea greco-catolică.

Supplex Libellus (1744), petiție adresată de către episcopul greco-catolic Inochenție Micu Klein împărătesei Austriei, Maria Tereza, cuprindea următoarele cereri: 

  • Anularea legilor care aveau un caracter discriminatoriu pentru români;
  • Posibilitatea românilor da a fi reprezentați în viața publică;
  • Dreptul românilor de a avea propriile școli și acces la educație;
  • Revendicări de ordin ecleziastic.

Noua stăpânire austriacă, care recent îi luase locul celei otomane, nu dorea să schimbe ordinea socială a Transilvaniei și să provoace nemulțumiri nobililor din cadrul celorlalte trei națiuni dominante. Astfel, puterea imperială de la Viena alege să-l demită pe Inochenție Micu din funcția de episcop unit, acesta fiind exilat ulterior la Roma.

Prin Supplex Libellus, Inochenție Micu Klein a fost un deschizător de drumuri în lupta românilor ardeleni pentru recunoașterea lor ca națiune de sine-stătătoare în cadrul arhitecturii politice și sociale a Transilvaniei, egală în drepturi cu celelate națiuni conlocuitoare. De asemenea, Micu Klein a fost printre primii care au afirmat originea latină a poporului român, continuitatea sa neîntreruptă pe aceste meleaguri și necesitatea educației ca principal mijloc de emancipare a poporului român. Activitatea întreprinsă în spiritul promovării drepturilor și libertăților românilor...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in