Rezumat

„Eneida” este o epopee scrisă de Vergilius între anii 29 și 19 înaintea lui Hristos. Această operă urmărește povestea legendară a lui Enea, erou troian care apare episodic și în „Iliada” lui Homer. Vergilius, în poemul său epic, aduce însă în prim plan acest personaj, care atinge statutul unui erou întemeietor al culturii romane. Enea întruchipează prin caracterul său și prin faptele sale glorioase, virtuțile tradiționale ale Romei antice, iar opera în sine, care îi poartă numele, este considerată epopeea națională a romanilor. Ambele epopei homerice, „Iliada” și „Odiseea” au constituit împreună un model literar suprem în compunerea „Eneidei”. Astfel, aceasta din urmă cuprinde 12 cărți. Primele șase, prezintă călătoria lui Enea, din Troia care fusese cucerită de greci, până pe tărâmurile viitoarei Rome antice. Această parte corespunde, ca structură narativă, cu înfățișarea călătoriei lui Ulise din „Odiseea”. Următoarele șase cărți ale epopeii latine, ilustrează luptele dintre troienii conduși de Enea, împotriva populațiilor din Hesperia. Această parte, prin abordarea epică a temei războiului, corespunde „Iliadei”.

Luptând glorios până la sfârșit, Enea reușește să scape din Troia mistuită de flăcări. Câștigă admirația tuturor troienilor supraviețuitori, care îl aleg drept conducător. Însoțit de ei, Enea călătorește pe mare, în căutarea unui noi patrii. Îi este prezis ca în Hesperia să devină părintele unui nou popor, nobil și triumfător. Parte din această previziune e ca urmașii lui Enea să distrugă cetate...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in