Rezumat

Nu ai apucat încă să citești romanul Viața la țară, scris de Duiliu Zamfirescu, iar peste câteva zile vei studia această operă la disciplina limba și literatura română și ai nevoie de un rezumat complet al cărții? Pentru a fi familiarizat cu subiectul și pentru a putea răspunde la întrebările din manual îți recomandăm să citești acest material cu ajutorul căruia vei afla momentele-cheie ale romanului și îți vei putea forma o opinie despre textul lui Duiliu Zamfirescu. 

Romanul „Viața la țară”, scris de către Duiliu Zamfirescu, a fost publicat pentru prima oară în anul 1894 în revista „Convorbiri literare”, sub formă de foileton, și în volum în anul 1898. Este primul roman din seria „Romanul Comăneștenilor”, ce cuprinde alte patru volume.

Acțiunea romanului se petrece în satul Ciulniței, localizat pe valea Ialomiței, la marginea Câmpiei Bărăganului, în ultimii ani ai secolului al XIX-lea, din vară până în iarnă. În centrul acțiunii se află familiile deţinătoare de moșii Murguleț și Comăneșteanu, dar și familia Scatiu, care administrează moșia Balta.

Coana Diamandula, sora boierului Dinu Murguleț se află pe patul de moarte și își cheamă fiul, pe Matei, acasă. El plecase pentru a studia în străinătate în urmă cu șapte ani. Ultima sa dorință este ca acesta să se ocupe de avere împreună cu boierul Dinu și să se însoare cu o fată din sat. De asemenea, mama sa îl sfătuiește să încerce să o cunoască mai bine pe Sașa, fiica boierului Costică, cel care se ocupă de familie și de moșia familiei în urma morții tatălui său. Tânărul respectă ultima dorință a mamei și realizează că recoltele slabe din ultimii ani au fost cauzate de lipsa de organizare a administratorului Nae Eftimiu, dar și delăsării țăranilor. Prietena familiei, Sașa Comăneșteanu, îi dă sfaturi care l-ar putea ajuta să crească productivitatea.

Unchiul lui Matei, boierul Dinu Murguleț, îi cere acestuia ajutorul pentru a plăti o datorie în valoare de 30.000 de lei către Tănase Scatiu, fost arendaș care administrează moșia Balta și care a făcut avere prin împrumutarea de bani cu camătă, dar și prin jefuirea foștilor boieri. Scatiu încearcă să profite de ocazie și îi propune boierului o căsătorie cu fiica sa, Tincuța, care ar șterge datoria. De fapt, prin aceasta, Scatiu speră să obțină drepturi asupra întregii moșii.

Matei și Sașa încep să petreacă tot mai mult timp împreună, iar între cei doi se înfiripă o poveste de dragoste. O altă idilă se înfiripă între fratele Sașei, Mihai, și Tincuța, fiica boierului Murguleț. Mihai, însă, trebuie să plece la Paris pentru a studia, iar Tincuța nu îl poate însoți. În schimb, îi jură iubire și îi promite că nu se va căsători cu altcineva. Sașa îl conduce pe fratele său la Paris, rămânând câteva săptămâni acolo, urmând să se căsătorească cu Matei la întoarcere.

În absența sa, Matei se ocupă de administrarea moșiei și rămâne fără omul său de încredere, baciul Micu, acesta plecând în lume după ce câinele său, Corcoduș, a fost otrăvit. De asemenea, Matei vinde bonurile de împroprietărire pe care le avea de la tatăl său pentru a-și ajuta unchiul să plătească datoria către Tănase Scatiu.

Ziua în care Sașa se întoarce de la Paris este umbrită de un incident. La moșia Balta sosesc reprezentanți ai tribunalului Călărași, veniți să judece cazul fostului arendaș cu țăranii din sat. Situația scapă de sub control, iar țăranii încep să devină violenți. Din fericire, aceștia sunt calmați prin intervenția lui Matei. În urma intervenției lui Tănase, țăranii sunt dispersați de pe teren în mod abuziv.

Aflat încă în străinătate, lui Mihai îi este greu din cauza dorului de Tincuța. Ea, însă, este forțată să se căsătorească cu Tănase Scatiu. Unchiul lui Matei, care l-a susținut pe acesta în relația cu Sașa, anunță public căsătoria celor doi și le recomandă să nu plece din sat, ci să rămână să se ocupe de moșii. Cei doi se căsătoresc și trăiesc fericiți.

Romanul „Viața la țară” este o considerat o capodoperă a literaturii române. Acesta redă fidel atât viața boierilor deținători de moșii și a țăranilor, cât și relațiile care se formau între aceștia în cadrul societății românești.