Amintiri din copilărie Rezumat

0 0 0 0 0 0 (0 review-uri)
Click aici și descarcă acum

Descărcare gratuită

Referatul a fost validat de către editorii de la Liceunet.ro. Materialele Premium sunt produse de profesori pentru Liceunet.ro

Nivel educație

Uman 9

Materie

Limba și literatura română

Nota

10

Număr de pagini

4

Număr de cuvinte

1383

Format fișier

PDF

Amintiri din copilărie Rezumat

Ai citit „Amintiri din copilărie”, de Ion Creangă, dar nu îți mai amintești exact firul evenimentelor pentru a scrie un rezumat de nota 10? Vestea bună este că profesorii de limba și literatura română din echipa Liceunet îți pun acum la dispoziție materialul „Amintiri din copilărie | Rezumat”, cu ajutorul căruia îți vei putea îmbunătăți performanțele școlare. Accesează gratuit acest rezumat și vei putea citi informații de calitate despre „Amintiri din copilărie”, redactate de către profesori cu experiență. În plus, dacă ești elev în clasa a IX-a acest text îți va fi de mare folos deoarece programa școlară prevede studierea capodoperei lui Ion Creangă atât în cadrul tematicii „Joc și joacă”, cât și în cadrul tematicii „Familia”. Opera lui Ion Creangă este structurată în patru capitole și a fost scrisă între 1881 și 1888. Aici vei găsi toate informațiile necesare pentru a putea scrie un rezumat corect și, în plus, îți vei reaminti cu exactitate care sunt peripețiile prin care trece Nică și cum relatează autorul propria copilărie în acest volum al „Amintirilor din copilărie”. Așadar, accesează „Amintiri din copilărie Rezumat” pentru a-ți crește șansele de a obține note bune la școală!
În plus, tot pe liceunet vei găsi rezumatul celor mai reprezentative scene din Amintiri din copilărie:
Pupăza din tei Rezumat
La scăldat Rezumat
La cireșe Rezumat

Fragment din text
Amintiri din copilărie Rezumat

„Amintiri din copilărie” reprezintă capodopera lui Ion Creangă, un bildungsroman publicat la sfârṣitul secolului al XIX-lea, care surprinde formarea copilului Nică a lui Ştefan a Petrii, urmărindu-l din primii ani de viaţă, până devine „holtei, din păcate!”. Originalitatea creaţiei constă într-o împletire armonioasă a umorului cu ironia ṣi jovialitatea exprimării, Creangă impresionând cititorii prin stilul jovial pe care îl abordează. Având drept embrion literar universul fascinant al copilăriei, opera lui Creangă recompune piesă cu piesă o întreagă lume, cu oameni, obiceiuri ṣi credinţe, pornind de la propriile amintiri pe care le transfigurează artistic.

Din punct de vedere compoziţional, „Amintiri din copilărie” este compus din patru capitole, fiecare capitol cuprinzând la rândul său o serie de episoade diferenţiate tematic. Încă din primul capitol întâmplările relatate sunt fixate în timp ṣi spaţiu, mai exact, în copilăria lui Nică ṣi în Humuleṣti, satul natal al acestuia. Naraţiunea se povesteṣte la persoana I, Creangă îmbinând ingenios perspectiva maturului cu cea a copilului. Astfel, avem de-a face cu o perspectivă auctorială, care conferă autenticitate operei literare ṣi credibilitate faptelor prezentate.

Primul capitol cuprinde episoade cunoscute precum „Caprele Irinucăi” sau „Calul Bălan”. Accentul cade asupra ṣcolii, evidenţiindu-se importanţa pe care Smaranda, mama lui Nică, o acordă acestei instituţii. Înscris la ṣcoală, Nică participă alături de ceilalţi copii la cursurile ţinute de bădiţa Vasile, învăţătorul satului. Ca dar de ṣcoală nouă, părintele Ioan, tatăl Smărăndiţei, aduce la ṣcoală un cal de lemn – Calul Bălan – ṣi un bici – Sfântul Niculai – care vor servi drept instrumente de pedeapsă pentru elevii nesilitori. Amuzată de situaţie, fiica preotului este prima pedepsită, ea stârnind mila celor din jur, care se uitau speriaţi.

După ce bădiţa Vasile este prins cu arcanul ṣi luat la armată, Nică îṣi continuă studiile la Broṣteni, unde porneṣte împreună cu bunicul David ṣi cu vărul Dumitru, la insistenţele mamei sale. Acolo este cazat în casa sărăcăcioasă a Irinucăi. Prezentându-se la ṣcoală, Nică ṣi Dumitru sunt nevoiţi să renunţe la plete, din porunca dascălului. Apoi, luând râie de la caprele Irinucăi, cei doi băieţi încearcă să scape de mâncărimi scăldându-se în râu. În timpul unei astfel de băi, Nică ṣi vărul său dislocă o stâncă, aceasta distrugând casa Irinucăi. Ei fug din Broṣteni ṣi, ajunṣi din nou în grija lui David Creangă, sunt scăpaţi de râie de către nevasta acestuia.

Cel de-al doilea capitol cuprinde episoade amuzante precum „La cireṣe”, „La scăldat” sau „Pupăza din tei”. Naratorul evocă întâmplări precum cele de la tăiatul porcului, obiceiurile de Anul Nou, furtul laptelui lăsat la smântânit de Smaranda, mama sa, ṣi aruncarea vinii pe strigoi. Urmează, apoi, furtul cireṣelor din grădina mătuṣii Mărioara. Nică porneṣte de acasă cu scopul de a fura niṣte cireṣe de la moṣ Vasile. Gândindu-se cum să facă, intră în casa unchiului său, unde o găseṣte pe mătuṣa sa, Mărioara, ṣi îi spune acesteia că ar vrea să meargă la scăldat cu vărul Ion. Aflând că nici vărul, nici unchiul nu sunt acasă, Nică îṣi ia la revedere spunând că va merge singur la scăldat.

Însă, el se furiṣează în grădină ṣi se urcă de îndată în cireṣ. În timp ce aduna în sân cât mai multe cireṣe, Nică este zărit de mătuṣa Mărioara. Aceasta din urmă încearcă să-l prindă pentru a-i da o lecţie, dar la un moment dat se împiedică, iar Nică, profitând de căzătura mătuṣii sale, sare gardul grădinii ṣi porneṣte în mare grabă spre casă. Odată cu lăsarea serii, moṣ Vasile a venit împreună cu vornicul ṣi cu paznicul acasă la Nică pentru a cere socoteală. Tatăl lui Nică află cele întâmplate, plăteṣte pagubele, iar copilul primeṣte o „chelfăneală” de la tatăl său pentru a-i servi drept învăţătură de minte.
Şi episodul „Pupăza din tei” are la bază o poznă a copilului, acesta din urmă fiind trezit dis-de-dimineaţă pentru a nu fi „spurcat” de pupăza din tei, pasăre care îṣi avea cuibul pe dealul unde locuia moṣ Andrei, unchiul lui Nică. Odată trezit, Nică primeṣte sarcina de a duce mâncare oamenilor angajaţi la prăṣit. Copilul se abate din drumul său cu scopul de a prinde pupăza, căreia îi purta pică pentru că îl trezea devreme în fiecare dimineaţă. Folosindu-se de un vicleṣug, pune o lespede în gura scorburii pentru a prinde pupăza ṣi îṣi continuă drumul. Întrucât ajunge târziu, iar mâncarea este rece, Nică scapă cu greu de furia lingurarilor flămânzi. Ulterior, se întoarce la tei, prinde pupăza ṣi o ascunde în podul casei.

A doua zi, mătuṣa Măriuca soseṣte acasă la Nică spunând că pupăza, deṣteptătorul satului, a fost furată. Ea îl acuză pe Nică de această faptă întrucât a fost văzut prinzând pupăza ṣi cere socoteală mamei lui. Auzind cele spuse de mătuṣa sa, Nică se sperie, ia pupăza din podul casei ṣi decide să o vândă în iarmaroc. Sosit acolo, el este abordat de un moṣneag care, sub pretextul că e interesat să cumpere pupăza, o dezleagă, iar aceasta zboară înapoi spre Humuleṣti. Ba mai mult, moṣneagul îl ameninţă că îl va duce la tatăl său, iar Nică porneṣte în mare grabă spre casă.

În următoarea zi, mama lui Nică a făcut mâncare din belṣug ṣi a chemat-o la ospăţ ṣi pe mătuṣa Măriuca, cele două concluzionând că nu poţi avea încredere în spusele oamenilor. Astfel, Nică scapă cu bine din încurcătură, fiind considerat complet nevinovat.

Tot pe un ton plin de vioiciune este narat ṣi episodul „La scăldat”. În primul fragment sunt enumerate o multitudine de sarcini gospodăreṣti, acestea din urmă determinând-o pe mama lui Nică să-l trezească de dimineaţă pentru a o ajuta, având grijă de fratele mai mic. Deṣi îi făgăduieṣte mamei sale că îi va asculta rugămintea, Nică profită de vremea frumoasă ṣi merge la scăldat. Observând că acesta nu este acasă, mama sa îṣi dă seama că a plecat la gârla din sat ṣi porneṣte în căutarea lui. Ajunsă acolo, mama îṣi vede copilul tolănit în pielea goală ṣi, enervându-se, îi ia hainele de pe mal ṣi pleacă apoi înspre casă. Văzând acestea, Nică se gândeṣte disperat cum să ajungă acasă fără veṣminte, cu atât mai mult cu cât fetele aflate la baltă îl priveau ṣi râdeau pe seama lui.

În cele din urmă, profitând de neatenţia fetelor, Nică fuge înspre casă prin curţile oamenilor, încercând să nu fie văzut de nimeni. Scapă de câinii lui Trăsnea care se năpustiseră asupra lui, ṣi, ajungând acasă o roagă pe mama sa cu lacrimi în ochi să-i dea de mâncare. Femeia îl iartă, iar Nică, fiind cuprins de remuṣcări, devine ascultător ṣi harnic pentru o bună bucată de vreme, spre bucuria mamei sale.

Cel de-al treilea capitol se concentrează asupra întâmplărilor din adolescenţa personajului. Acesta merge la Şcoala Domnească din Târgu Neamţ, apoi urmează cursurile Şcolii de Catiheţi din Fălticeni, dorinţa mamei sale fiind aceea de a-l vedea preot în sat. Naratorul îṣi descrie cu amănunt prietenii de atunci, dar ṣi obiceiurile acestora. De asemenea, critică metodele de învăţare promovate la seminar, întrucât acestea pun accentul exclusiv pe memorare. Nică este cazat împreună cu alţi colegi la Pavel Ciubotarul. Naratorul prezintă certurile ṣi ṣotiile copiilor, acestea fiind cauza evacuării lor ṣi a mutării lui Nică la un fierar. În cele din urmă, ṣcoala din Fălticeni se închide, elevii fiind îndrumaţi înspre seminarul de la Socola.

Cel de-al patrulea capitol este totodată cel din urmă. Acesta surprinde neliniṣtea lui Nică, personaj care este nevoit să se desprindă de universul magic al Humuleṣtilor pentru a-ṣi continua studiile departe de casă. Naratorul descrie cu nostalgie peisajul încântător, dominat de „Ozana cea frumos curgătoare ṣi limpede ca cristalul”, voioṣia sătenilor, datinile ṣi obiceiurile satului, evidenţiind astfel cât este de greu să laṣi în urmă satul natal ṣi casa părintească. Nică o roagă pe mama sa să-ṣi schimbe decizia de a-l trimite la seminarul din Socola, preferând alte variante, cum ar fi călugăria. Cu toate acestea, Smaranda nu se lasă convinsă, iar Nică porneṣte la drum înspre Socola. Capitolul se încheie cu prezentarea unei mulţimi de elevi în curtea mănăstirii de la Socola, printre care se afla ṣi Nică.

Concluzionând, putem spune că „Amintiri din copilărie” pune în lumină tema copilăriei, năzbâtiile lui Nică făcând parte din naturaleţea ṣi farmecul acestei vârste. Orice copil, indiferent de epoca din care face parte, se regăseṣte în întâmplările „Amintirilor din copilărie”, fapt care a asigurat rezistenţa în timp a operei lui Creangă... [citește mai mult]