Trăsături ale ideologiei literare promovate în Dacia literară

Secolul al XIX-lea se definește în Europa ca „Secol al națiunilor”, datorită procesului de formare a statelor naționale. Națiunile moderne sunt o construcție ideologică și culturală care implică diferite componente materiale și simbolice: o limbă acceptată, cunoscută și vorbită de toți, o istorie legitimată de continuitatea cu înaintașii, eroi exemplari pentru calitățile unei națiuni, folclor intrat din circulația orală în cea scrisă, peisaje definitorii pentru natura ținuturilor, elemente pitorești etc. Pașoptismul românesc, având ca nucleu revoluția de la 1848, implică o perioadă mai îndelungată de pregătiri și una de consecințe, delimitată între 1830 și 1860.

Ca mișcare politică și culturală, pașoptismul are un rol decisiv în procesul de modernizare a societății române. Pașoptiștii din țările române aveau origini sociale, formare și studii diferite, însă îi unea conștiința misiunii lor istorice. Prima generație are meritul de a crea climatul cultural, publicând primele ziare în limba română, cu suplimente culturale. Primele publicații în limba română – Curierul românesc (condus de Ion Heliade Rădulescu), Albina românească (editat de Gheorghe Asachi), Gazeta de Transilvania (editată de George Barițiu) – au o dublă funcție: educativă, prin completarea instrucției oferite de un învățământ în faza începuturilor; culturală, prin promovarea literaturii, fie traduceri, fie creații originale. Miza pe termen lung este formarea unei literaturi și a unei limbi comune pentru toți românii. A doua generație se compune din personalități provenite din familii boierești sau burgheze, cu studii în Franța, unde dobândesc idei noi, progresiste, pe care le aplică în diverse domenii, după întoarcerea în țară.

Pașoptismul nu a fost un curent literar în sens strict estetic, ci unul cultural-literar, exprimând o aspirație colectivă spre creație și cultură, grefată pe un program ce urmărea dezvoltarea națională. Pașoptismul literar coincide cu începutul romantismului românesc.

Programul pașoptismului este cuprins în articolul Introducție, apărut în revista Dacia literară, condusă de Mihail Kogălniceanu, în 1840, la Iași. Programul nu a funcționat ca instrument al unei anumite autorități, ci ca un mod de a gândi al tuturor pașoptiștilor care credeau în aceleași idei: realizarea unei literaturi originale, pentru că „traducțiile nu fac o literatură și sunt o manie ucigătoare a gustului original, însușirea cea mai prețioasă a unei literaturi” și pentru că „dorul imitației s-a făcut la noi o manie primejdioasă care omoară în noi duhul național”; pentru împlinirea acestui deziderat, Mihail Kogălniceanu recomandă scriitorilor să se inspire din realitățile naționale: „Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoa...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in