Rezumat

„Bunicul”, de Barbu Ștefănescu Delavrancea, este o povestire dedicată bunicului autorului, fiind însoțită de povestirea „Bunica”, cele două zugrăvind, împreună, portretele lui Tudor și Mușa Albu. Păstrând chipurile bunicilor în suflet, scriitorul exprimă dragostea pe care le-o poartă țăranilor români, creând adevărate modele morale în aceste două povestiri.

Povestirea debutează cu fixarea acțiunii în timp și spațiu. Astfel, întâmplările au loc primăvara, în apropierea casei bunicului, când salcâmii emană „o ploaie de miresme”. Bunicul stă pe prispă, iar naratorul se întreabă la ce se gândea bătrânul. Răspunsul („La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile care cad”) dezvăluie faptul că personajul este împăcat, marcat de o profundă liniște interioară. El se bucură de clipa prez...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in