Subiectul II

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

  „Făcând abstracţie de modul cum erau aplicate, constituţiile comuniste prin însuşi textul lor nu reprezintă voinţa întregului popor, ci a unei formaţiuni politice: Partidul Comunist. În art. 86 alin. VI din Constituţia din 27 septembrie 1952 şi în art. 3 din Constituţia din 21 august 1965 se declară în mod expres că forţa conducătoare a întregii societăţi este partidul. [...] Constituţia din 21 august 1965 mai aduce o noutate: pe lângă o formaţiune politică privilegiată, Partidul Comunist, se creează şi o categorie de cetăţeni privilegiaţi, membrii Partidului Comunist. Aceştia sunt consideraţi la nivel constituţional „cetăţenii cei mai avansaţi şi mai conştienţi ai societăţii” (art. 26), şi astfel devine principiu constituţional însăşi împărţirea societăţii în cetăţeni de rangul I, superiori şi deci privilegiaţi, şi cetăţeni de rangul II, consideraţi [...] inferiori şi deci neprivilegiaţi. Şi această împărţire a societăţii în cetăţeni superiori şi inferiori nu se baza pe vreun criteriu de valoare, ci pe cel mai arbitrar dintre criteriile posibile, acela al adeziunii şi obedienţei. Această enormitate a fost posibilă deoarece nici una din cele trei constituţii comuniste nu a reprodus art. 10 din Constituţia din 29 martie 1923, care prevedea desfiinţarea oricăror privilegii în România. Astfel, s-au putut crea aceste două privilegii: al partidului comunist şi al membrilor
partidului comunist. [...] Constituțiile erau elaborate de Partid. Constituția din 13 aprilie 1948 a fost publicată cu mai mult de o lună înainte de adoptarea ei de către Marea Adunare Națională [...]. Subordonarea Marii
Adunări Naționale față de hotărârile Partidului Comunist este exprimată [...] în expunerea pe motive a Legii nr. 1/1972, care menționează [...] că prelungirea mandatului deputaților Marii Adunări Naționale și consiliilor populare la 5 ani [...] se impune «pentru asigurarea corelării legislaturii saumandatului puterii de stat cu periodicitatea congreselor partidului».” 

(E. Focşeneanu, Istoria constituţională a României (1859-1991)) 

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiţi formaţiunea politică precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi o lege fundamentală din perioada stalinismului și anul adoptării acesteia, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Marea Adunare Națională. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la cetăţenii statului, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia regimul totalitar din România influențează politica promovată de aceasta în relațiile internaționale din perioada postbelică. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Rezolvare:

  1. Formaţiunea politică precizată în sursa dată este Partidul Comunist.
  1. Secolul la care se referă sursa dată este...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in