Subiectul III

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A – B şi prezintă  valorile ratei natalității şi ratei mortalității pentru câteva state europene, în anul 2010, exprimate la o mie (‰) de locuitori. 

Sursa: World Population Data Sheet, Population Reference Bureau, Washington, 2011

  1. Precizaţi:
  1. statul cu cea mai ridicată rată a natalităţii (la ‰) şi valoarea acesteia; 
  2.  statul cu cea mai scăzută rată a mortalităţii (la ‰) şi valoarea acesteia.  (4 puncte)

Rezolvare:

  1. Finlanda, 11.45 ‰
  2. Spania, 8.2 ‰

    1. Calculaţi bilanţul (sporul) natural al populaţiei pentru statul Bulgaria. 
    2. Calculaţi bilanţul (sporul) natural al populaţiei pentru statul Cehia. 
    3. Precizaţi statul (dintre cele reprezentate pe grafic) care a înregistrat cea mai mare valoare a bilanţului (sporului) natural al populaţiei.  (6 puncte)

Rezolvare:

  1. Sporul natural calculat pentru Bulgaria este de 4.6 ‰.
  2. Sporul natural calculat pentru Cehia este de 0.8 ‰.
  3. Cea mai mare valoare a sporului natural al populației a fost înregistrată în Spania.
  1.   Pentru Italia, precizaţi numele:
  1. unei insule care aparţine acestui stat;
  2. a trei unităţi de relief; 
  3. unui curs de apă; 
  4. a trei oraşe; 
  5. a două enclave aflate pe teritoriul său. (10 puncte) 

 Rezolvare:

  1. Sicilia;
  2. Câmpia Padului, Munții Apenini, Munții Alpi;
  3. Tibru;
  4. Roma, Milano, Napoli;
  5. San Marino și Vatican.

  1.  Aveţi în vedere următorul tabel: 

Sursa: EU transport in figures, Statistical pocketbook, 2013 

Precizați

  1. Calculaţi lungimea rețelei feroviare neelectrificate din Germania. 
  2. Precizaţi două cauze care explică lungimea mult mai redusă a reţelei feroviare în Norvegia față de Germania, în condiţiile în care cele două state au suprafeţe apropiate ca mărime.  (6 puncte) 

Rezolvare:

  1. Lungimea rețelei feroviare neelectrificate din Germania este de 13750 km.
  2. În cazul Norvegiei, rețeaua feroviară este mai scurtă datorită reliefului (destul de accidentat – predomină munții) dar și a climei. Iernile sunt grele, cu multă zăpadă, mai ales în nordul țării, fapt care duce la suspendarea circulației feroviare pe tronsonul Trondheim – Tromsø în această perioadă. Din cauza aceasta popularitatea transportului aerian în Norvegia a crescut foarte mult. 
    Nu în ultimul rând, densitatea populației este mică, iar o rețea feroviară densă nu ar fi rentabilă.

  1.  Aveți în vedere următorul tabel:

Sursa: Eurostat Pocketbooks, Agriculture, forestry and fishery statistics, 2013 edition 

Prezentați două cauze care explică ponderea mai redusă a suprafeței forestiere în Islanda, în condițiile în care cele două state au suprafeţe apropiate ca mărime.  (4 puncte) 

  Rezolvare:

Ponderea suprafeței forestiere din Islanda este considerabil mai mică decât cea a Bulgariei din cauza climei (subpolară oceanică) ce favorizează formarea vegetației de tundră în detrimentul pădurilor. 
De asemenea, activitatea vulcanică (erupțiile vulcanie și prezența gheizerelor) pot contribui la reducerea suprafeței forestiere prin distrugerea acesteia.

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in