Bacalaureat Psihologie 2018 | Model de subiect
Subiectul I
Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Persoana pe lângă care tocmai ai trecut lasă în urmă un miros discret de levănţică ce îţi aminteşte de mireasma din odaia unde bunica obişnuia să îţi citească în fiecare seară câte o poveste; procesul psihic pe baza căruia se declanşează această amintire este:
a. senzaţia
b. imaginaţia
c. percepţia
d. voinţa
2. Elena are o imagine clară şi precisă a persoanei din faţa sa. Acest lucru pune în evidenţă proprietatea imaginii perceptive de a fi:
a. schematică, cuprinde doar însuşirile importante
b. sensibilă, este indirect proporţională cu acţiunea stimulului
c. secundară, apare numai pe baza unui proces cognitiv anterior
d. primară, apare numai în relaţia directă cu obiectul perceput
3. Imaginaţia conferă personalităţii:
a. originalitate
b. corectitudine
c. acurateţe
d. receptivitate
4. Iei decizia de a duce un stil de viaţă sănătos bazat pe o alimentaţie echilibrată şi practicarea susţinută a unui sport; evaluezi sarcina şi implicaţiile motivaţionale; te afli în situația de optimum motivaţional dacă:
a. înţelegi ce presupune un stil de viaţă sănătos şi îţi dozezi realist efortul pentru a realiza acest deziderat pe termen lung
b. eşti stresat că nu poţi merge zilnic la sala de fitness
c. verifici de prea multe ori lista cu ingredientele din alimente înainte de fiecare masă
d. evaluezi sarcina şi aştepţi efecte imediate fără să faci efort
5. „Când mama mă alinta, în copilărie, nu mă impresionau deloc giugiulelile ei, le consideram normale și cuvenite. Nu voi uita însă niciodată cum mi-a spus tata de două sau trei ori „puișor”, căci tata a fost întotdeauna aspru cu mine și uneori de-a dreptul rău.” (Mircea Cărtărescu, Zaraza); procesul psihic implicat în această descriere este:
a. atenţia
b. percepția
c. voința
d. afectivitatea
6. Vrei să dai un răspuns corect la o problemă de matematică şi te concentrezi “răsfoind” propria memorie pentru a afla formula de rezolvare; forma sub care se manifestă atenţia şi calitatea fenomenului implicat este:
a. distributivitatea atenţiei externe
b. stabilitatea atenţiei interne c. rigiditatea atenţiei interne
d. stabilitatea atenţiei externe
7. Îţi place mult să te plimbi cu bicicleta, dar pentru mâine ai de terminat lecturarea unui roman pentru ora de limba română; este dificil să optezi între “un stil de viaţă relaxant” şi “o pregătire temeinică pentru școală”; te împiedică să dai curs tendinţei de relaxare:
a. atenţia
b. senzația
c. voinţa
d. reprezentarea
8. Orice proces de rezolvare a unei probleme începe cu:
a. elaborarea ipotezelor privind modul de rezolvare a problemei
b. formularea şi verificarea ipotezelor de rezolvare a problemei
c. punerea problemei, ceea ce presupune o reformulare a acesteia
d. alegerea unui model rezolutiv, urmată de verificarea soluţiei considerate ca optimă
9. Principiile, ideile valoare care ne orientează şi coordonează activitatea, care se integrează ca factori facilitatori sau coercitivi pentru acţiunile noastre reprezintă:
a. structuri volitive care substituie decizia
b. structuri afective reunite sub forma pasiunilor
c. structuri motivaţionale manifestate ca trebuinţe
d. structuri motivaţionale reunite sub forma convingerilor
10. “Atât îi părea dânsa de frumoasă şi de adimenitoare, inimii lui atât de dorită, încât se înţepenise-n mintea lui gândul că nu e pentru dânsul cu putinţă repaosul sufletesc decât în apropierea ei7”(Ioan Slavici, Mara); procesul afectiv ilustrat în acest fragment este:
a. pasiunea
b. dispoziţia afectivă
c. afectul
d. emoţia curentă
Rezolvare:
1 – A
2 – D
3 – A
4 – A
5 – D
6 – B
7 – C
8 – ...
Subiectul al II-lea
A. În coloana din stânga sunt enumerate calități ale memoriei, iar în coloana din dreapta sunt numerotate enunţuri adevărate referitoare la acestea. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga şi cifra corespunzătoare din coloana din dreapta.
a. Trăinicia păstrării | 1. Indică gradul de precizie, corectitudine și acuratețe a recunoașterii și reproducerii. |
b. Volumul memoriei | 2. Reprezintă cantitatea de informație cu care putem opera (pe care o reținem, păstrăm și o reactualizăm). |
c. Rapiditatea întipăririi | 3. Se referă la realizarea rapidă, promptă a recunoașterii și reproducerii. |
d. Fidelitatea reactualizării | 4. Exprimă faptul că engramarea informației se realizează repede, cu economie de efort și repetiții. |
5. Arată că informația memorată este conservată corect, într-o formă acceptabilă, pentru o perioadă îndelungată. 12 puncte |
B. Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
Progresul învăţării limbajului se realizează concomitent cu progresul gândirii; comunicând, încercând să elucidăm altora o noţiune, ne precizăm nouă înşine înţelesurile, eliminăm neclarităţile. Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:
1. Menționați două procese/fenomene psihice la care face referire, în mod explicit, textul. 4 puncte
2. Precizați trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice menționate la punctul 1. 6 puncte
3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați una dintre funcțiile limbajului. 4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, ideea potrivit căreia înțelegerea unei probleme este o condiție necesară pentru rezolvarea acesteia. 4 puncte
Rezolvare:
A.
a – 5,
b – 2,
c – 4,
d – 1
B.
1. Textul face referire la următoarele două procese/ fenomene psihice: limbaj și gândire.
2. Trei dintre caracteristicile gândirii sunt: caracterul ...
SUBIECTUL al III-lea
Citiți, cu atenție, următorul text:
Vesel, inventiv şi optimist din fire, adolescentul se lăsa uşor învăluit de tristeţe. De fapt, a existat dintotdeauna în Nichita Stănescu un contrast ascuns care-i făcea geniul verbal atât de imprevizibil şi fascinant(...), punându-i întreaga fiinţă sub pecetea râsu-plânsului, o contradicţie intimă care cu vremea îl va însingura de sine şi-l va cufunda într-o suferinţă fără leac. Pătrunzătoare, lucide, privirile îi sclipesc uneori de maliţie bonomă, alteori sunt umbrite de gravitatea unei secrete nostalgii.(...) Blândeţea şi generozitatea îi luminează dinlăuntru figura spiritualizată, modelată de farmecul inteligenţei.(...) Deşi iubeşte cu patimă cărţile şi este fascinat de mirajul poeziei, nu întrevede încă posibilitatea unei profesii literare şi îl aflăm înscris, conform dorinţei familiei, la secţia reală a liceului. De fapt, cristalizarea conştiinţei de sine a fost lentă la Nichita Stănescu, poetul – în fond un autodidact de un tip aparte – maturizându-se greu, vârstele şi etapele creaţiei, urcate după o îndelungă gestaţie internă, necorespunzând vârstei biologice aparente. Elevul, mereu remarcat de profesorul său de istorie N.I. Simache, învaţă în continuare inegal, dar nu fără strălucire, rezolvă probleme de matematică în gazeta liceului unde publică şi caricaturi semnate H, aşa cum mai târziu îşi va semna desenele N.(...)
(Alexandru Condeescu, Fişă pentru o viaţă a poetului, în Album Memorial Nichita Stănescu)
Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:
A. Considerați că Nichita Stănescu era o persoană contradictorie? Precizați, prin apel la text, două motive prin care să susțineți răspunsul dat. 8 puncte
B. Textul precizează că, de fapt, cristalizarea conştiinţei de sine a fost lentă la Nichita Stănescu. Menționați, pe baza textului dat, două motive care susţin acest fapt. 6 puncte
C. Prezentați, în aproximativ jumătate de pagină, caracterul lui Nichita Stănescu, conform teoriei lui G.W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale caracterului acestuia. 10 puncte
D. Formulaţi un argument prin care să respingeţi afirmaţia potrivit căreia temperamentele pot fi apreciate valoric ca fiind bune sau rele, dezirabile sau indezirabile. 6 puncte
Rezolvare:
A. Consider că Nichita Stănescu era...