Bacalaureat Logică 2021 | Sesiunea iunie
Subiectul I
30 de puncte
A. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 20 de puncte
1. Nu face parte din structura demonstrației:
a. teza de demonstrat
b. fundamentul demonstrației
c. criteriul demonstrației
d. procesul de demonstrare
2. Raționamentul „Nicio decizie pripită nu este corectă, deci nicio decizie corectă nu este pripită.“ este:
a. o obversiune
b. o conversiune simplă
c. o conversiune prin accident
d. un raționament deductiv mediat
3. Raportul de contrarietate se stabilește între termenii:
a. zăpadă – omăt
b. corect – incorect
c. leu – tigru
d. determinat – nedeterminat
4. Subiectul logic al propoziției „Niciun eveniment neașteptat nu este previzibil.“ este:
a. nu este previzibil
b. niciun eveniment
c. niciun eveniment neașteptat
d. eveniment neașteptat
5. Printre regulile de corectitudine ale operației de clasificare se regăsesc:
a. regula raportului de opoziție între clase, regula omogenității, regula criteriului unic
b. regula raportului de opoziție între clase, regula consistenței, regula adecvării
c. regula raportului de concordanță între clase, regula circularității, regula omogenității
d. regula raportului de concordanță între clase, regula completitudinii, regula criteriului unic
6. Din punct de vedere extensional, termenul „echipă de baschet“ este:
a. absolut, general, distributiv, precis
b. nevid, general, colectiv, precis
c. abstract, singular, compus, vag
d. compus, general, colectiv, vag
7. Inducţia incompletă este:
a. o particularizare, pornind de la toate obiectele unei clase
b. o particularizare, pornind de la o parte din obiectele unei clase
c. o generalizare, pornind de la toate obiectele unei clase
d. o generalizare, pornind de la o parte din obiectele unei clase
8. Inducția completă este o argumentare care presupune:
a. examinarea unui număr mic de elemente dintr-o clasă
b. o concluzie cu caracter cert
c. o clasă cu un număr infinit de obiecte
d. o concluzie probabilă
9. Extensiunea termenului „fructe exotice“ este formată din:
a. totalitatea fructelor exotice
b. mere, pere, prune
c. portocale, lămâi, ananas
d. totalitatea consumatorilor de fructe exotice
10. Propoziția „Toate axiomele sunt adevăruri nedemonstrabile.“ este:
a. particulară negativă
b. particulară afirmativă
c. universală negativă
d. universală afirmativă
B. Fie termenii A, B, C, D și E, astfel încât termenul A se află în raport de contrarietate cu termenul B, termenul C este o specie a lui B, iar termenul A este gen pentru termenul D. Termenul E se află în raport de opoziție atât cu C, cât și cu D, dar se află în raport de încrucișare atât cu termenul A, cât și cu termenul B. Termenul E are însă elemente care nu aparțin nici termenului A și nici lui B.
1. Reprezentați, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, raporturile logice dintre cei cinci termeni. 2 puncte
2. Stabiliți, pe baza raporturilor existente între termenii A, B, C, D, E, care dintre următoarele propoziții sunt adevărate și care sunt false (notați propozițiile adevărate cu litera A, iar propozițiile false cu litera F). 8 puncte
a. Unii A sunt B.
b. Toți D sunt C.
c. Unii B sunt C.
d. Niciun A nu este C.
e. Unii B nu sunt C.
f. Toți A sunt D.
g. Unii E sunt C.
h. Niciun D nu este E.
Rezolvare
A.
1 – C
2 – B
3 – C
4 – D
5 – A
6 – B
7 – D
8 – B
9 – A
10 – D
B.
1.
...
Subiectul al II-lea
30 de puncte
Se dau următoarele propoziții:
1. Toate persoanele sociabile sunt respectate.
2. Unele condiții nu sunt favorabile.
3. Niciun om cumpătat nu este risipitor.
4. Unii mari pictori sunt impresioniști.
A. Construiți, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural, subalterna propoziției 1, contradictoria propoziției 2, contrara propoziției 3 și subcontrara propoziției 4. 8 puncte
B. Aplicați explicit operațiile de conversiune și obversiune, pentru a deriva conversa și obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3, atât în limbaj formal, cât și în limbaj natural. 8 puncte
C. Construiți, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural, obversa conversei contrarei propoziției 3, respectiv, conversa subalternei propoziției 1. 6 puncte
D. Doi elevi, X şi Y, opinează astfel:
X: Dacă nicio faptă rea nu este acceptată, atunci toate faptele rele sunt neacceptate.
Y: Dacă toți elevii sunt persoane perseverente, atunci toate persoanele perseverente sunt elevi.
Pornind de la această situație:
a. scrieți, în limbaj formal, opiniile celor doi elevi; 4 puncte
b. precizați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentelor formalizate; 2 puncte
c. explicați corectitudinea/incorectitudinea logică a raționamentului elevului Y. 2 puncte
Rezolvare
A.
Subalterna propoziției 1: SiP – Unele persoane sociabile sunt respectate.
Contradictoria propoziției 2: SaP – Toate condițiile sunt favorabile.
...
Subiectul al III-lea
30 de puncte
A. Fie următoarele două moduri silogistice: aii-3, eae-2.
1. Scrieți schema de inferență corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date și construiți, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferență. 8 puncte
2. Verificați explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date, precizând totodată decizia la care ați ajuns. 6 puncte
B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un silogism valid prin care să justificați propoziția „Unele silogisme nu sunt raționamente valide“. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: „Dacă unele acțiuni umane sunt intenționate, atunci unele acțiuni umane sunt voluntare, având în vedere că toate acțiunile intenționate sunt voluntare“. Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
1. Termenul mediu este distribuit în ambele premise.
2. Concluzia silogismului este o propoziție particulară afirmativă.
3. Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul „acțiuni intenționate“.
4. Subiectul logic al concluziei este nedistribuit atât în premisă, cât și în concluzie. 4 puncte
D. Fie următoarea definiție: „Silogismul este forma ideală a raționamentului“.
a. Menționați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată. 2 puncte
b. Precizați o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul a. şi construiți o definiție care să o încalce, având ca definit termenul „silogism“. 4 puncte
Rezolvare
...
B.
Un silogism care justifică propoziția „Unele silogisme nu sunt raționamente valide.”:
Niciun raționament valid nu este un sofism.
Unele sofisme sunt silogisme.
Unele silogisme nu sunt raționamente valide.
Silogismul corespunde schemei de inferență ...
...
