Bac Istorie 2022 | Sesiunea iunie
Subiectul I
30 de puncte
Citiţi, cu atenţie, sursa A și sursa B.
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi o instituție politică precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la evenimentul din anul 1947. 2 puncte
3. Menţionaţi liderul politic și un spațiu istoric precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că partidele comuniste recurg la presiuni și intimidări pentru asigurarea dominației politice. 3 puncte
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați două fapte istorice din politica internă a României, desfășurate în perioada 1948-1962. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România. 4 puncte
Rezolvare
...
7. Dintre practicile politice utilizate în perioada național-comunismului în România menționăm regimul de teroare și cenzură (exercitat prin intermediul Securității și Miliției) și raționalizarea hranei și a utilităților (în contrast cu traiul îmbelșugat al familiei Ceaușescu). O asemănare între aceste practici politice o constituie...
Subiectul al II-lea
30 de puncte
Citiţi, cu atenţie, sursa aceasta.
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi statul condus de Dimitrie Cantemir, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele descrise în sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnul fanariot și o caracteristică a domniei în „veacul fanariot‟, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la politica internă din timpul domniei lui Dimitrie Cantemir. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la prevederile Tratatului de la Luțk, susținându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la acțiuni militare desfășurate în secolele al XV-lea – al XVI-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
Rezolvare
...
6. Românii participă activ la conflicte militare în secolele al XV-lea – al XVI-lea, un exemplu elocvent în acest sens constituindu-l atacul de noapte de la Târgoviște din anul 1462, organizat de Vlad Țepeș. Deoarece domnul muntean a refuzat în 1459 să mai plătească tribut Porții și în iarna 1461-1462 a devastat cetățile turcești de la Dunăre, a stârnit prin...
...
Subiectul al III-lea
30 de puncte
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere:
- precizarea unui fapt istoric desfășurat de români în perioada 1851-1859 și menționarea a două aspecte referitoare la acesta;
- menţionarea a două măsuri adoptate de statul român în plan intern, între anii 1862-1870;
- prezentarea unui fapt istoric desfășurat de România în contextul „crizei orientale‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la implicarea statului român în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
Eseu despre evoluția spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale secolului al XX-lea
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea asistăm la numeroase acțiuni politice românești care au dus, la începutul secolului al XX-lea, la constituirea României Mari. Pentru perioada 1851-1859, putem remarca dubla alegere a lui Al. I. Cuza în anul 1859. Dubla alegere a lui Cuza s-a datorat într-o bună măsură contextului internațional, deoarece Tratatul de Pace de la Paris (1856) conținea în textul său o secţiune separată dedicată Principatelor, care prevedea desfiinţarea protectoratului rusesc şi trecerea sub garanţia colectivă a Marilor Puteri, cu păstrarea suzeranității otomane și convocarea unor Adunări ad-hoc în Ţara Românească şi în Moldova, prin care românii să fie consultaţi cu privire la organizarea ţării şi unire.
Alegerile pentru aceste Adunări ad-hoc au avut loc în 1857 și au fost câştigate în ambele principate de către partida unionistă. Adunările au decis unirea Principatelor într-un singur stat cu numele de România, sub conducerea unui prinţ dintr-o familie domnitoare europeană, precum și respectarea autonomiei ţării şi trecerea sub garanţia colectivă a Marilor Puteri.
...
