Bac Istorie 2022 | Sesiunea iunie

Subiectul I

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa A și sursa B.

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiţi o instituție politică precizată în sursa B. 2 puncte 

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la evenimentul din anul 1947. 2 puncte 

3. Menţionaţi liderul politic și un spațiu istoric precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6 puncte 

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că partidele comuniste recurg la presiuni și intimidări pentru asigurarea dominației politice. 3 puncte 

5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 

6. Prezentați două fapte istorice din politica internă a României, desfășurate în perioada 1948-1962. 6 puncte 

7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România. 4 puncte

Rezolvare

...

7. Dintre practicile politice utilizate în perioada național-comunismului în România menționăm regimul de teroare și cenzură (exercitat prin intermediul Securității și Miliției) și raționalizarea hranei și a utilităților (în contrast cu traiul îmbelșugat al familiei Ceaușescu). O asemănare între aceste practici politice o constituie...

Subiectul al II-lea

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa aceasta.

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiţi statul condus de Dimitrie Cantemir, precizat în sursa dată. 2 puncte 

2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele descrise în sursa dată. 2 puncte 

3. Menţionaţi domnul fanariot și o caracteristică a domniei în „veacul fanariot‟, la care se referă sursa dată. 6 puncte 

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la politica internă din timpul domniei lui Dimitrie Cantemir. 6 puncte 

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la prevederile Tratatului de la Luțk, susținându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la acțiuni militare desfășurate în secolele al XV-lea – al XVI-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Rezolvare

...

6. Românii participă activ la conflicte militare în secolele al XV-lea – al XVI-lea, un exemplu elocvent în acest sens constituindu-l atacul de noapte de la Târgoviște din anul 1462, organizat de Vlad Țepeș. Deoarece domnul muntean a refuzat în 1459 să mai plătească tribut Porții și în iarna 1461-1462 a devastat cetățile turcești de la Dunăre, a stârnit prin...

...

Subiectul al III-lea

30 de puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere:

  • precizarea unui fapt istoric desfășurat de români în perioada 1851-1859 și menționarea a două aspecte referitoare la acesta;
  • menţionarea a două măsuri adoptate de statul român în plan intern, între anii 1862-1870;
  • prezentarea unui fapt istoric desfășurat de România în contextul „crizei orientale‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
  • formularea unui punct de vedere referitor la implicarea statului român în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Eseu despre evoluția spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale secolului al XX-lea

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea asistăm la numeroase acțiuni politice românești care au dus, la începutul secolului al XX-lea, la constituirea României Mari. Pentru perioada 1851-1859, putem remarca dubla alegere a lui Al. I. Cuza în anul 1859. Dubla alegere a lui Cuza s-a datorat într-o bună măsură contextului internațional, deoarece Tratatul de Pace de la Paris (1856) conținea în textul său o secţiune separată dedicată Principatelor, care prevedea desfiinţarea protectoratului rusesc şi trecerea sub garanţia colectivă a Marilor Puteri, cu păstrarea suzeranității otomane și convocarea unor Adunări ad-hoc în Ţara Românească şi în Moldova, prin care românii să fie consultaţi cu privire la organizarea ţării şi unire. 

Alegerile pentru aceste Adunări ad-hoc au avut loc în 1857 și au fost câştigate în ambele principate de către partida unionistă. Adunările au decis unirea Principatelor într-un singur stat cu numele de România, sub conducerea unui prinţ dintr-o familie domnitoare europeană, precum și respectarea autonomiei ţării şi trecerea sub garanţia colectivă a Marilor Puteri. 

...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in

Bac Istorie 2022 | Sesiunea iunie

[0]
Produsul nu are încă un review - poți fi primul care înregistrează un review.