Bac Istorie 2022 | Sesiunea august

Citește aici rezolvările subiectelor din sesiunea august a bacalaureatului la istorie 2022!

Subiectul I

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa A și sursa B.

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiţi statul medieval românesc, precizat în sursa B. 2 puncte 

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la bătălia de la Varna. 2puncte 

3. Menţionaţi câte un conducător din spațiul românesc la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte 

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că prin campania militară este amenințat centrul Imperiului Otoman. 3 puncte 

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 

6. Prezentaţi alte două fapte istorice desfășurate de români în relațiile internaționale din secolul al XV-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte 

7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni diplomatice la care participă românii în secolele al XVI-lea - al XVIII-lea. 4 puncte

Rezolvare

...

6. Alte două fapte istorice desfășurate de români în relațiile internaționale din secolul al XV-lea sunt participarea în cadrul luptei de la Marienburg (1422) și lupta de la Vaslui/Podul Înalt (1475).

Bătălia de la Marienburg a reprezentat o confruntare între cavalerii teutoni (ajutați de regele maghiar Sigismund de Luxemburg) și conducătorul ...

Subiectul II

30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa aceasta.

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiţi conducătorul României precizat în sursa dată. 2 puncte 

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte 

3. Menţionaţi procesul istoric redeschis în 1875 și o cauză a acestuia, la care se referă sursa dată. 6 puncte 

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la guvernul României. 6 puncte 

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la participarea României la război, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în statul român se adoptă măsuri de modernizare în perioada 1864-1870. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Rezolvare

...

6. În perioada 1864-1870 în statul român se adoptă o serie de măsuri modernizatoare precum  Legea rurală (1864) și Legea instrucțiunii publice (1864).

Deoarece Alexandru Ioan Cuza a urmărit soluționarea problemei agrare cu care se confruntau la acea vreme Principatele Dunărene, el a propus anumite reforme care să ...

Subiectul III

30 de puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția României în secolul al XX-lea, având în vedere:

  • menționarea a trei aspecte referitoare la democrația din statul român în primul deceniu după constituirea României Mari (1918);
  • precizarea legii fundamentale adoptate în România între anii 1931-1940 și menționarea unei consecințe a acesteia;
  • prezentarea unei practici politice utilizate în România, în etapa stalinismului din a doua jumătate a secolului al XX-lea;
  • formularea unui punct de vedere referitor la România în perioada 1965-1988 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Eseu despre evoluția României în secolul al XX-lea

Încheierea Primul Război Mondial a adus la disoluția imperiilor multinaționale și formarea statelor națiune. În ce privește România, statutul de țară învingătoare în război i-a permis alipirea aproape a tuturor teritoriilor locuite de români. Basarabia, Bucovina și Transilvania au devenit parte a României prin realizarea Marii Uniri din 1918. Acest act istoric a atras după sine o serie de transformări politice, sociale, economice, administrativ-teritoriale și etnice, care au făcut necesară adoptarea unei noi constituții, Constituția din 1923. 

Noul act fundamental, Constituția din 1923, va consfinți astfel Unirea de la 1918 și va crea totodată un cadru democratic pentru politica din România până în anul 1938. Aspectele democrației românești în primul deceniu după constituirea României Mari au fost garantate de noua constituție, iar aici amintim principiul separării puterilor în stat, respectarea drepturilor cetățenești, pluripartidismul sau trecerea de la un sistem de vot cenzitar la unul universal, însă doar pentru bărbați.

Criza dinastică apărută în urma morții regelui Ferdinand (1927) și a instaurării regenței va determina din ce în ce mai mulți români să devină adepți ai ideii de a-l readuce în România pe principele Carol al II-lea (care renunțase la tron în 1925). Restaurația sa, cunoscută în istorie sub denumirea de „restaurația carlistă”, va avea loc în anul 1930. 

...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in

Bac Istorie 2022 | Sesiunea august

[0]
Produsul nu are încă un review - poți fi primul care înregistrează un review.