Bacalaureat Istorie 2021 | Sesiunea iunie

Citește aici rezolvările subiectelor de la bacalaureatul la istorie din iunie 2021!

Subiectul I

Citiţi, cu atenţie, sursa A și sursa B.

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiţi domnitorul precizat în sursa A. 2 puncte 

2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la problema agrară. 2 puncte 

3. Menţionaţi două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6 puncte 

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că programul revoluționar conține prevederi referitoare la reorganizarea domniei. 3 puncte 

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 

6. Prezentaţi două fapte istorice desfășurate de România în relațiile internaționale din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX-lea. 6 puncte 

7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni politice la care participă românii în anul 1918. 4 puncte

Rezolvare

...

7. Sfatul Țării din Basarabia proclamă independența Basarabiei față de Rusia și unirea Basarabiei cu România în aprilie 1918. În noiembrie 1918, Congresul general al Bucovinei proclamă ...

...

Subiectul al II-lea

Citiţi, cu atenţie, sursa aceasta.

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 

1. Numiţi formațiunea politică precizată în sursa dată. 2 puncte 

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte 

3. Menţionaţi legea fundamentală a României și o prevedere a acesteia, precizate în sursa dată. 6 puncte 

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la învățământ. 6 puncte 

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la măsurile adoptate în domeniul economic, în perioada 1945-1948, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 

6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o practică politică utilizată în România între anii 1990-2000 are caracter democratic. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte

Rezolvare

...

6. Revoluția din 1989 a dus la prăbușirea regimului comunist și la repoziționarea României pe o traiectorie democratică.  Un argument în acest sens îl constituie adoptarea Constituției democratice din 1991. Noua stare de fapt...

...

Subiectul al III-lea

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în Evul Mediu și la începuturile modernității, având în vedere:

  • menționarea a două acțiuni prin care românii participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XV-lea;
  • menționarea a două consecințe ale acțiunilor desfășurate de români în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea;
  • precizarea unei instituții politice centrale din spațiul românesc extracarpatic și prezentarea unui fapt istoric la care participă românii în secolele al XVI-lea – al XVII-lea, în cadrul relațiilor internaționale;
  • formularea unui punct de vedere referitor la o instituție politică centrală din spațiul românesc est-carpatic în secolul al XVIII-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Eseu despre spațiul românesc în Evul Mediu și la începuturile modernității

În timpul Evului Mediu, spațiul românesc a cunoscut o evoluție în organizarea sa politică. Fie că vorbim despre spațiul extracarpatic sau despre Transilvania, principalele formațiuni politce prestatale au fost voievodatele și cnezatele. Aceste formațiuni prestatale au evoluat în cele trei state medievale românești, Țara Românească, Transilvania, Moldova, și au reprezentat baza formării statului român modern.

În a doua jumătate a secolului al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XV-lea, românii se implică activ în relațiile internaționale, atât prin confruntări militare cît și prin dezvoltarea de relații diplomatice. O acțiune diplomatică întreprinsă în această perioadă a fost cea a domnitorului Țării Românești, Mircea cel Bătrân (1386-1418), care semnează în anul 1395, la Brașov, un tratat de alianță cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg. Contextul semnării acestei alianțe l-a reprezentat situația dificilă în care se afla domnitorul român care, în ciuda victoriei de la Rovine, era amenințat în continuare de turci, dar și de Vlad Uzurpatorul (pretendent la tron). Prin încheierea tratatului de la Brașov, Mircea cel Bătrân se obligă să îl ajute pe Sigismund din punct de vedere militar în luptele cu turcii.

...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in

Bacalaureat Istorie 2021 | Sesiunea iunie

[0]
Produsul nu are încă un review - poți fi primul care înregistrează un review.