Subiectul I

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „La sud de Carpați, voievodul român Litovoi încearcă în 1277 să se emancipeze de sub suzeranitatea maghiară. Nu reușește. Tentativa este reluată de voievodul Basarab [...], care pune bazele unui stat cu reședința la Curtea de Argeș (vestigiile palatului domnesc se mai văd şi astăzi). Regele Carol Robert [...] al Ungariei [...] nu acceptă emanciparea statului lui Basarab, întrucât putea fi o barieră în calea expansiunii maghiare spre Dunăre şi Balcani. În fruntea armatei sale, Carol Robert trece Carpații şi pătrunde în Ţara Românească. Ca urmare, Basarab, potrivit Cronicii de la Viena [...], îi oferă 7 000 de mărci de argint (circa 74 kg de aur), Banatul de Severin [...], în schimbul retragerii. Carol Robert nu acceptă. Dar, lipsită de posibilități de aprovizionare, armata maghiară e nevoită să se retragă. E momentul când Basarab o surprinde [...] la Posada [...]. Aici, între 9 şi 12 noiembrie 1330, armata maghiară suferă o grea înfrângere, descrisă în Cronica de la Viena [...]. Această victorie asigură existența neatârnată a noului stat, Ţara Românească [...].”

(I. Bulei, O istorie a românilor)

B. „În Moldova [...] s-au purtat mai întâi lupte [...] împotriva tătarilor, pentru a-i îndepărta de granița Carpaților. Ungurii şi românii au trecut munții, i-au învins pe tătari, iar regele Ungariei, mulţumit de serviciile unuia dintre voievozii din Maramureș, pe nume Dragoș, îl lasă stăpân peste un teritoriu în Moldova [...]. Dragoş este deci la început în fruntea a ceea ce se numea, în termeni feudali, o «marcă» a Regatului ungar la răsărit de Carpaţi. Întâmplarea face însă că la foarte puțini ani după această stabilire a lui Dragoş în Moldova, un voievod, tot din Maramureş, [...] voievodul Bogdan, se revoltă împotriva regelui Ungariei, trece în Moldova şi îi alungă pe descendenții lui Dragoş. De-acum începe o nouă dinastie, a Bogdăneştilor – li s-a spus, în istoriografia modernă, Muşatini [...]. Şi iată, descendenții lui Bogdan devin adevărații întemeietori ai [...] Moldovei. Primul nucleu al noului stat a fost pe râul Moldova, de unde numele păstrat de țară, iar capitala la Baia. A doua capitală a fost la Suceava. Extinderea autorității voievodului asupra formațiunilor care existau mai înainte s-a făcut treptat, dar destul de repede, astfel că din anii 1390 domnul de la Suceava se intitula «stăpân până la mare» [...].”

(N. Djuvara, O scurtă istorie ilustrată a românilor)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi statul medieval românesc precizat în sursa A.

2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la Dragoș.

3. Menţionaţi câte un voievod aflat în conflict cu regele Ungariei, la care se referă sursa A, respectiv sursa B.

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că voievodul își extinde autoritatea asupra teritoriului până la sfârșitul secolului al XIV-lea.

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).

6. Prezentaţi două acţiuni diplomatice din secolele al XV-lea – al XVI-lea, referitoare la spaţiul românesc.

7. Menţionaţi o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc extracarpatic în secolul al XVIII-lea.

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in