Subiectul I

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „România a fost cel mai activ aliat al Uniunii Sovietice în timpul crizei ungare [din 1956]. Gheorghiu-Dej a vizitat Budapesta după invazia sovietică, iar în comunicatul oficial și-a exprimat părerea că acțiunea sovietică «era necesară și corectă». Guvernul român s-a făcut ecoul propagandei sovietice, denunţând «contrarevoluţia» [ungară] ca operă a «fasciştilor reacţionari» provocaţi de «imperialiştii occidentali». Forţelor sovietice li s-au oferit baze suplimentare pe pământ românesc, iar traficul feroviar [a fost] întrerupt pentru a permite transporturile militare. Satisfacţia sovietică faţă de rolul României în 1956 a fost în avantajul ţării, doi ani mai târziu, când Hruşciov a hotărât să retragă trupele sovietice. Poziţia strategică a României, flancată de alte state membre ale Tratatului de la Varşovia, a făcut ca propunerea de retragere a trupelor să nu neliniştească Uniunea Sovietică din punct de vedere al securităţii, orice temeri în legătură cu România ca aliat demn de încredere fiind risipite de acţiunile acesteia din timpul revoluţiei ungare. Din acelaşi motiv, măsura de precauţie de a menţine un număr mare de trupe sovietice în Ungaria după revoluţie, i-a permis lui Hruşciov să compenseze parţial orice reducere generală de trupe sovietice în zonă. Pentru a compensa retragerea sovietică şi pentru a micşora temerile sovietice că aceasta ar putea să afecteze sprijinul regimului din România, Gheorghiu-Dej a aprobat introducerea imediată a unor măsuri de securitate internă stringente pentru a menţine controlul Partidului.”

(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)

B. „Bucureştiul nu numai că refuză să participe la invazia Cehoslovaciei, dar Ceauşescu condamnă public şi vehement, prin discursul său [...] din balconul clădirii CC al PCR, acţiunea militară a Tratatului de la Varşovia (URSS, Polonia, RD Germană, Bulgaria şi Ungaria). Liderul comunist român riscă atunci un pericol real al invadării ţării de trupele sovietice masate pe Prut. La 4 septembrie Marea Adunarea Naţională aprobă o lege de înfiinţare a gărzilor patriotice. România nu era, prin toate aceste acţiuni, independentă de Moscova, dar era, dintre toate ţările «socialiste», cea mai îndepărtată de ea. Fapt bine văz…

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in