Bacalaureat Geografie 2017 | Sesiunea specială

Subiectul I

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – E. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe - capitală cu numere.

A. Precizaţi:

  1.  numele statului marcat, pe hartă, cu litera D
  2.  numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 12.  (4 puncte )

Rezolvare:

B.  Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:

  1.  Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numește ... 
  2.  Statul marcat, pe hartă, cu litera H se numește ...
  3.  Orașul-capitală Reykjavik este marcat, pe hartă, cu numărul ...  (6 puncte )

Rezolvare:

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:

1.Orașul-capitală Podgorica este marcat, pe hartă, cu numărul: 

a. 4       b. 5       c. 6       d.        9               (2 puncte )

2. Statul marcat, pe hartă, cu litera C se numește:

a. Andorra       b. Liechtenstein       c. Monaco       d. San Marino        (2 puncte)

3. Mari suprafețe cultivate cu măslini și citrice sunt specifice statului al cărui oraș-capitală este marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 6       b. 9       c. 12       d. 14        (2 puncte)

4. Fluviul Nipru străbate orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 8       b. 9       c. 12       d. 15         (2 puncte)

5. Vârful Mont Blanc (Munții Alpi) se află pe teritoriul statului al cărui oraș-capitală este marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 5       b. 12       c. 14       d. 15        (2 puncte)

Rezolvare:

D.  Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera F şi clima statului marcat, pe hartă, cu litera I.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.    (6 puncte)

Rezolvare:

E. 1  Prezentați o cauză a valorii negative a bilanţului migratoriu în statul marcat, pe hartă, cu litera F.

2.  Explicați prezența vegetației de tundră în nordul statului marcat, pe hartă, cu litera J. (4 puncte)

Rezolvare:

Subiectul II


Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12. 

A. Precizaţi:

  1.  numele e oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 5
  2. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 12. (4 puncte)

Rezolvare:

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:

  1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numeşte ... 
  2. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 4 se numește ... 
  3.  Relief glaciar s-a format în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera...  ( 6 puncte)

Rezolvare:

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Gaz metan se exploatează din subsolul unității de relief marcate, pe hartă, cu litera:
a. A       b. C       c. G       d. H       (2 puncte)
2. Vegetația de stepă este caracteristică în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. B       b. C       c. G       d. H       (2 puncte)
3. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numește:
a. Bacău       b. Iași       c. Piatra Neamț       d. Suceava       (2 puncte)
4. Străbate două bazine carbonifere râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7       b. 8       c. 9       d. 11       (2 puncte)
5. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 10 străbate orașul:
a. București b. Buzău c. Pitești d. Slobozia            (2 puncte)

Rezolvare:

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera G.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri genetice de relief, orientarea culmilor și a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat. (6 puncte)

Rezolvare:

E. 1. Precizați un factor natural care a contribuit la formarea Deltei Dunării.
2. Explicați modul în care factorul precizat la punctul anterior a contribuit la formarea Deltei Dunării.

Rezolvare:

Subiectul III

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A-B și prezintă variația numărului de născuți și de decedați în Uniunea Europeană, în perioada 2007-2014. 

A. Precizați: 

  1. anul în care s-a înregistrat, la nivelul Uniunii Europene, cel mai mare număr de născuți;
  2. anul în care s-a înregistrat, la nivelul Uniunii Europene, cel mai mare număr de decedați; 
  3.  doi ani consecutivi în care s-a înregistrat același număr de născuți.             (4 puncte)

Rezolvare:

B.

  1.  Calculați bilanțul natural al populației Uniunii Europene (în număr de persoane), pentru anul 2010.
  2. Calculați bilanțul natural al populației Uniunii Europene (în număr de persoane), pentru anul 2014.
  3. Precizați anul în care bilanțul natural al populației Uniunii Europene a avut cea mai ridicată valoare
  4. Precizați anul în care bilanțul natural al populației Uniunii Europene a avut cea mai redusă valoare.  (6 puncte)

Rezolvare:

C. Pentru Ungaria, precizaţi numele a:

  1. două state vecine;
  2. două unităţi de relief;
  3. trei cursuri de apă;
  4. trei oraşe.  (10 puncte)

Rezolvare:

D. Tabelul de mai jos prezintă structura suprafețelor agricole după modul de folosință în trei state europene:

Explicați faptul că:

  1.  în Austria, cea mai mică pondere o dețin suprafețele ocupate cu vii și livezi;
  2. în Franța, cea mai mare pondere o dețin suprafețele acoperite cu păduri, pășuni și fânețe;
  3. în Republica Moldova, cea mai mare pondere o dețin suprafețele de teren arabil.  (6 puncte)

Rezolvare:

E.  Tabelul de mai jos prezintă lungimea și densitatea liniilor de cale ferată (exprimată în km/km2) în două state europene, în anul 2009.

Explicați:

  1. diferența foarte mare între densitatea liniilor de cale ferată din Belgia și din Norvegia.
  2. faptul că lungimea liniilor de cale ferată din Norvegia este mai mare decât cea din Belgia, deși densitatea lor este mai redusă.  (4 puncte)

Rezolvare:

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in

Bacalaureat Geografie 2017 | Sesiunea specială

[0]
Produsul nu are încă un review - poți fi primul care înregistrează un review.