Bacalaureat Geografie 2017 | Sesiunea Iunie - Iulie

Subiectul I

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe - capitală cu numere.

A. Precizaţi:

  1. numele statului marcat, pe hartă, cu litera C;
  2. numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 10. (4 puncte )

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:

  1. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numește ...
  2. Statul marcat, pe hartă, cu litera B se numește ...
  3. Orașul-capitală Praga este marcat, pe hartă, cu numărul ... (6 puncte)

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:

1.Statul a cărui capitală este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numeşte:

a. Albania      b. Bosnia și Herțegovina       c. Serbia       d. Slovenia    (2 puncte)

2. Minereuri de fier de calitate superioară se exploatează în statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. A      b. B      c. F      d. J      (2 puncte)

3. Cel mai mare oraş, ca număr de locuitori, din Europa este marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 3      b. 4      c. 8      d. 14      (2 puncte)

4. Sunt străbătute de Dunăre orașele marcate, pe hartă, cu numerele:

a. 2 și 3      b. 3 și 4      c. 4 și 5      d. 5 și 7      (2 puncte)

5. Câmpia Traciei Superioare, străbătută de fluviul Marița, se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. C      b. D      c. H      d. J      (2 puncte)

D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera F şi clima statului marcat, pe hartă, cu litera I.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.

Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.  (6 puncte)

E.

1. Precizaţi două orogeneze în timpul cărora s-au format lanţuri muntoase pe teritoriul Europei.

2. Daţi câte un exemplu de munţi sau de lanţ muntos format în fiecare dintre orogenezele precizate la punctul anterior.  (4 puncte)

Subiectul al II-lea

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.

A. Precizaţi:

  1. numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 5
  2. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 12. (4 puncte)

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:

  1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 11 se numeşte ... 
  2. Cel mai mare port din România este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul ...
  3. Relief vulcanic (cu conuri și cratere) există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...  (6 puncte)

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:

1. Influențe climatice oceanice pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera: 

a. B      b. C       c. E       d. H    (2 puncte)

2. Lacuri glaciare s-au format în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A      b. B      c. C      d. G      (2 puncte)

3. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 4 se numește: 

a. Bacău      b. Iași      c. Onești      d. Vaslui      (2 puncte)

4. Sunt străbătute de Dunăre orașele marcate, pe hartă, cu numerele:

a. A      b. D      c. G      d. H      (2 puncte)

5. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 10 străbate orașul:

a. Alexandria      b. București      c. Pitești      d. Târgoviște      (2 puncte)

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera H şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera C.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri genetice de relief, orientarea culmilor și a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.

Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat. (6 puncte)

E. Prin poziţia sa geografică, România este o ţară dunăreană și pontică. Menţionaţi două avantaje economice care decurg din această situaţie. (4 puncte)

Subiectul al III-lea

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A – B şi prezintă suprafața agricolă utilizată în câteva state europene, în anii 2005 și 2010.

A. Precizați:

1. statul cu cea mai mare suprafață agricolă utilizată în anul 2005 și întinderea acesteia;

2. statul cu cea mai redusă suprafață agricolă utilizată în anul 2010 și întinderea acesteia. (4 puncte) 

B. 1. Calculați cu cât a scăzut suprafața agricolă utilizată în Polonia în perioada 2005-2010.

2. Calculați cu cât a crescut suprafața agricolă utilizată în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în perioada 2005-2010.

3. Precizați numele unei câmpii din Italia care reprezintă o importantă regiune agricolă.

4. Precizați numele unei câmpii din România care reprezintă o importantă regiune agricolă. (6 puncte)

C. Pentru Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, precizaţi:

1. numele a trei unităţi de relief;

2. numele unui curs de apă;

3. numele a trei oraşe;

4. două resurse de subsol;

5. tipul de climă. (10 puncte)

D. Tabelul de mai jos prezintă structura populației României pe grupe de vârstă, exprimată în procente, conform recensămintelor din anii 1992 și 2011: 

1. Calculați cu cât a scăzut ponderea tinerilor (0-14 ani) în populația țării, în anul 2011 față de anul 1992.

2. Calculați cu cât a crescut ponderea populației vârstnice (65 ani și peste) în populația țării, în anul 2011 față de anul 1992.

3. Prezentați o consecință a evoluției structurii populației pe grupe de vârstă în România, în perioada 1992 – 2011. (6 puncte)

E. Tabelul de mai jos prezintă producția de cherestea în trei state europene în anul 2012.

Explicați:

1. diferența foarte mare dintre producțiile de cherestea ale statelor Finlanda și Ungaria;

2. faptul că Islanda nu produce cherestea. (4 puncte)

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in

Bacalaureat Geografie 2017 | Sesiunea Iunie - Iulie

[0]
Produsul nu are încă un review - poți fi primul care înregistrează un review.