Subiectul II

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.

A. Precizaţi:

1. numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 4;

2. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 10.  (4 puncte)

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:

1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numeşte ...

2. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 6 este străbătut de râul numit ...

3. Brațul Dunării marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește ... (6 puncte)

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:

1. Minereuri complexe (cupru, plumb, zinc) și auro-argintifere se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A      b. C      c. D      d. F      2 puncte

2. Vegetația de silvostepă este caracteristică în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A      b. C      c. G      d. H      2 puncte

3. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 3 este străbătut de râul:

a. Argeș       b. Dâmbovița      c. Ialomița       d. Vedea       2 puncte

4. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numește:

a. Barcău       b. Crișul Alb       c. Crișul Negru      d. Crișul Repede       2 puncte

5. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește:

a. Arad       b. Oradea       c. Reșița      d. Timișoara       2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera B şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera H.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri genetice de relief, orientarea culmilor și a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.

Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat.      6 puncte

E. Tabelul de mai jos prezintă suprafața (în ha) a terenurilor arabile și a pădurilor în județele Covasna și Călărași. (Sursa: Institutul Național de Statistică)

Explicați: 1. suprafața redusă a terenurilor arabile în județul Covasna; 2. suprafața redusă a pădurilor în județul Călărași. 4 puncte

Rezolvare:

 A.

1. 4 – Buzău;

2. 10 – Bârlad.

B.

1. 7 – Trotuș;

2. 6 – Piatra Neamț;

3. 12 – Chilia.

C.

1. a;

2. b;

3. b;

4. c;

5. a.

D.

Trei deosebiri între relieful Podișului Dobrogei și al Grupei Nordice a Carpaților Orientali.

Grupa Nordică a Carpaților Orientali s-au format prin cutare și ridicare în orogeneza alpină, pe când Podișul Dobrogei s-a format prin sedimentare în ultima fază, aparținând orogenezelor caledoniene (Podișul Casimcea), cea hercinică (Munții Măcinului) și neozoică (Dobrogea de Sud).

Grupa Nordică  a Carpaților Orientali este caracterizată printr-un paralelism petrographic, fiind alcătuită din roci vulcanice (andesite, granite etc.), roci dure, metamorfice (șisturi cristaline, gnaise etc.) și roci sedimentare (argile, calcare, fliș etc.). În schimb, Podișul Dobrogei este alcătuit dintr-o varietate de roci, precum granite, calcare, șisturi verzi și loess.

Altitudinea maximă din Grupa Nordică a Carpaților Orientali depășește 2000 de m (vf. Pietrosu, cu 2303 m), iar în Podișul Dobrogei altitudinea maxima ajunge la doar 467 m în Munții Măcin.  

E.

1. Județul Covasna dispune de o suprafață mai redusă de teren arabil datorită prezenței și a reliefului montan, unde sunt prezente pădurile.

2. Județul Călărași are o suprafață mai redusă de păduri datorită reliefului de luncă, care permite desfășurarea activităților agricole.

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in