Mihai Viteazul

Acceptarea plății tributului către Imperiul Otoman va agrava statutul Țărilor Române pe parcursul secolului al XVI-lea, în contextul în care turcii cunosc apogeul puterii lor sub conducerea sultanului Soliman Magnificul (1520-1566).

Țările Române – Moldova și Țara Românească – și-au păstrat autonomia și dreptul de a-și alege singure domnii, însă în realitate amestecul Porții era destul de semnificativ, nu de puține ori domnitorii fiind numiți sau chiar maziliți la ordinul sultanului. Situația Transilvaniei se va schimba și ea. În 1521 sultanul Soliman Magnificul cucereşte Belgradul, iar în 1526 are loc bătălia de la Mohacs când regele Ludovic al II-lea pierde bătălia şi moare pe câmpul de luptă. Ungaria e așadar înfrântă de Imperiul Otoman iar Transilvania va fi organizată ca principat autonom sub suzeranitatea otomană. În 1541 Ungaria centrală va fi transformată în paşalâc cu centrul la Buda. 

Toate cele trei Țări Române – Moldova, Țara Românească și Transilvania – depindeau acum din punct de vedere politic de Imperiul Otoman:

  • trebuiau să se conformeze politicii externe a Porții
  • trebuiau să plătească numeroase obligații financiare (tributul, mucarerul mare și mic, peșcheșurile ș.a.)

În acest context apare pe scena politică românească Mihai Viteazul. Boier muntean și Mare ban al Craiovei (1592-1593), își va cumpăra ...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in