Țara Românească

După ce regalitatea maghiară a reușit să își impună controlul asupra Transilvaniei, aceasta va încerca să își extindă dominația și asupra regiunilor din sudul Carpaților. Dorința regalității maghiare era de a ajunge să stăpânească drumul comercial de la Dunărea de Jos.

„Diploma Cavalerilor Ioaniți” (1247)

Invazia tătaro-mongolă din anul 1241 va determina regalitatea maghiară să colonizeze cavalerii teutoni în Țara Bârsei. Cum aceștia vor manifesta anumite ambiții politice concurente, regalitatea maghiară îi va alunga pe cavalerii teutoni și va aduce cavalerii ioaniți în Banat. Astfel, „Diploma Cavalerilor Ioaniți” din anul 1247 constituie un izvor istoric deosebit de important, care prezintă realitățile social-economice și politice din cuprinsul zonei aflată între Carpați și Dunăre.

„Diploma a Cavalerilor Ioaniți” a fost acordată de către regele maghiar Bela al IV-lea și reprezintă, în esență, un fel de contract feudal cu ioaniții. Documentul descrie bogăția teritoriului acordat cavalerilor ioaniți, cu pășunile, fânețele, pădurile, iazurile și morile situate pe el și conține numeroase sfaturi. Pe lângă aspectele economice enumerate, izvorul menționează și aspecte de natură socială: „mai marii pământului” („maiores terrae”) sau țăranii („rustici”). 

Aspectul cel mai important îl reprezintă, însă, menționarea formațiunilor politice existente aici, și anume cnezatele lui Ioan și Farcaș ...

Textul de mai sus este doar un extras. Numai membrii pot citi întregul conținut.

Obține acces la întregul eBook.

Ca membru al Liceunet.ro, beneficiezi de acces la întregul conținut.

Achiziționează un abonament acum

Deja membru? Log in